Dyson Dust Study 2023 anunță date în premieră pentru România: majoritatea românilor nu urmează o rutină de curățenie, deși cunosc pericolele la care se expun. Rezultatele studiului Dyson în România arată că 53% dintre respondenții români fac curat atunci când observă praf în casă sau murdărie pe podea și 45% dintre aceștia afirmă că fac curățenie ca parte dintr-o rutină. Cu toate acestea, cea mai importantă motivație (40%) pentru care românii fac curățenie este pentru a se asigura că toate persoanele din locuințe rămân sănătoase.
,,Așa cum am descoperit în Dust Study Romania, majoritatea românilor spune că este motivată să facă curățenie doar atunci când observă murdărie vizibilă sau praf. Acest procent este puțin mai scăzut față de media globală. Motivațiile pentru curățenia locuințelor s-au mutat de la rutină la reacție, deoarece acest lucru coincide cu sfârșitul pandemiei de COVID-19 și o revenire la viața normală, la activitățile pe care le aveam înainte, unde timpul nu ne permitea să avem o rutină. Este important să facem curățenie în mod regulat pentru că multe particule de praf, inclusiv bacteriile, acarienii și polenul au dimensiuni microscopice și nu sunt vizibile cu ochiul liber”, a declarat doctor Matthew Lee, microbiologist Dyson.
,,Trebuie să facem tot posibilul pentru a reduce această epidemie de boli alergice prin măsuri de control ale poluării atât în interior cât și în interior. Recomand tuturor pacienților alergici să facă tot efortul pentru a asigura un mediu în interiorul caselor cât mai puțin poluat și, de asemenea, să ia și măsuri asupra mediului, adoptând un stil de viață sănătos, cu cât mai puține surse de poluare”, a declarat doctor Brîndușa Petruțescu, medic primar alergolog și imunolog.
Studiul global Dyson, realizat de peste 30.000 de persoane din 39 de țări, arată că, după pandemie, frecvența cu care oamenii fac curățenie la nivel mondial în scădere. 60% dintre respondenți recunosc acum că fac curățenie doar atunci când văd praf sau murdărie vizibilă. Acest număr a crescut cu 20% față de anul trecut. În plus, în timp ce 41% susțin că urmează un program regulat de curățenie, acest număr a scăzut cu 15% față de anul trecut, ceea ce indică faptul că oamenii sunt din ce în ce mai puțin disciplinați în ceea ce privește curățenia programată.
Dyson Dust Study investighează obiceiurile de curățenie și analizează înțelegerea oamenilor asupra prafului din locuințe și impactului pe care îl poate avea acesta asupra sănătății și bunăstării lor. De exemplu, studiul arată faptul că atunci când vine vorba de instrumentele folosite la curățenie, românii se declară conservatori, cu 69% dintre respondenți care declară că aleg să folosească mătura, 66% care folosesc mopul umed și 52% care folosesc un aspirator cilindric cu sac. Doar 24% dintre români dețin un aspirator în locuințe și petrec, în medie, 30 de minute aspirând.
Impactul prafului asupra sănătății, mai puțin cunoscut de români
Studiul realizat de Dyson arată că oamenii nu dețin informații în legătură cu ce conține praful pe care îl curăță din locuințe și cât de mult poate acesta să afecteze sănătatea. 55% dintre locuințe la nivel global au o persoană care suferă de alergii, dar foarte puțini sunt conștienți de prezența în praf a unor factori care induc alergii comune. Doar 33% dintre cei intervievați știu că polenul poate fi prezent în particulele de praf, iar 32% știau despre prezența potențială a acarienilor.
Românii sunt mai precauți atunci când vine vorba de prezența particulelor nocive în praf. 41% dintre respondenți sunt îngrijorați de virusurile din locuințe și 28% dintre aceștia declară că au grijă să nu aducă virusuri de afară în casă.
Asigurarea unui mediu sănătos este principalul motiv la nivel global pentru care oamenii doresc să curețe praful din locuințele lor. În timp ce mulți oameni presupun că, dacă praful și murdăria sunt eliminate, atunci problema este rezolvată, curățarea cu aspiratorul este inutilă fără o filtrare temeinică.
,,Sperăm că cel mai recent studiu global privind praful va continua să încurajeze oamenii să se gândească la ceea ce poate să locuiască în praful din locuințele lor și la modul în care acest lucru ar putea avea un impact asupra bunăstării lor. Cel mai bun mod de a elimina praful este prin utilizarea unui aspirator cu o tehnologie eficientă de filtrare și etanșare, pentru a vă asigura că tot ceea ce aspirați rămâne prins și nu este expulzat înapoi în casă”, spune Monika Stuczen, cercetător științific în domeniul microbiologiei la Dyson.
Filtru HEPA vs. produsul HEPA
Studiul Dyson privind praful relevă faptul că gradul de conștientizare a filtrelor este, în general, scăzut și, în ciuda faptului că a devenit un cuvânt la modă în timpul pandemiei, doar 1 din 4 persoane consideră că știu ce înseamnă HEPA (Aer cu particule de înaltă eficiență). În România 30% dintre respondenți cunoșteau această denumire, mai exact 64% dintre români declară că sunt conștienți că filtrele HEPA au capacitatea de a capta eficient particulele nocive de aer printr-un mecanism de difuzare.
O concepție greșită este aceea că orice aparat echipat cu un filtru HEPA este un produs HEPA. Conform ASTM, un institut de standardizare de top la nivel mondial, nu este suficient ca doar filtrul final, de după motor, să fie de calitate HEPA. Fiecare filtru și fiecare garnitură de pe întreaga mașină trebuie să fie de calitate HEPA pentru a fi considerat un produs HEPA.
Anul acesta România este pentru prima dată inclusă în studiul global Dyson, acest lucru fiind marcat de evenimentul care a avut loc la Galeria Galateca, în cadrul căruia au fost prezentate datele studiului. La eveniment au participat Matthew Lee, microbiolog Dyson, dr. Bogdan Ivănescu, creatorul platformei media medicale Doctor MIT, dr. Mihail Pautov, medic specialist chirurg și gazda emisiunii Medicool și dr. Brîndușa Petruțescu, medic alergolog și imunolog. Aceștia le-au vorbit invitaților despre infecțiile respiratorii și cele mai comune alergii care pot apărea din cauza prafului casnic. Evenimentul a fost moderat de Paula Rusu.