Criza financiară globală a lăsat antreprenorii mult mai dependenți de finanțarea proprie în timp ce noi surse de finanțare antreprenorială, cum ar fi prin crowdsourcing, câștigă în popularitate – se arată într-un nou raport al Global Entrepreneurship Monitor (GEM) privind finanțările noilor afaceri. Potrivit acestuia, la nivel mondial, majoritatea întreprinzătorilor (95%) se bazează pe fondurile proprii pentru crearea unui start-up.În România acest procent se ridică chiar până la 98% dintre antreprenori.
„Criza financiară recentă, cea mai gravă din ultimii 80 de ani, a avut un efect profund asupra vieții economice precum și a peisajului antreprenorial”, spun autorii Dr. Caroline Daniels, Mike Herrington și Penny Kew. Chiar dacă a scăzut costul mediu al începerii unui business, adaugă ei, accesul la finanțare rămâne una dintre cele mai serioase probleme cu care se confruntăfirmele din multe țări, în special întreprinderile mici și mijlocii.
Aproape 60 de economii au participat în cadrul cercetării anuale a Global Entrepreneurship Monitor (GEM). Raportul special 2015-2016 al Global Entrepreneurship Monitor asupra Finanțărilor pentru Antreprenori a studiat modele antreprenoriale de finanțare din întreaga lume. Acest tip de raport, care se bazează pe datele colectate în timpul ciclului anual de cercetare, a fost lansat în urmă cu zece ani. De atunci, disponibilitatea fondurilor, sursele de finanțare, precum și costul începerii unei afaceri au evoluat. De exemplu, în 2004 suma medie necesară pentru a începe o afacere era de 54.000 dolari și în 2006 de 65.000 de dolari. În 2015, suma medie a fost de doar 13.000 de dolari, sumă de care se apropie și România.
„Cum medianele au fost utilizate în 2015 și valorile medii în cele două rapoarte anterioare, o comparație directă nu este posibilă, însă se poate vedea că antreprenorii actuali doresc să înceapă o afacere cu mai puține resurse și au capacitatea de a face acest lucru. Credem că aceasta se datorează influenței internetului”, spune Herrington.
La nivel global, 95% dintre antreprenorii folosesc fonduri cu caracter personal atunci când încep o afacere. Israel și Spania, cu 79%, raportează cel mai mic procent de antreprenori care folosesc banii lor proprii ca sursă de finanțare. În același timp, proporția de investiții proprii variază foarte mult, de la un minim de 47%, în Burkina Faso și Senegal, la 98 % în Indonezia. La nivel mondial, această proporție a crescut de asemenea, în medie: dacă în 2004 antreprenorii au furnizat 66% din capitalul afacerii, în 2015 ei contribuie cu până la 72%. Întreprinzătorii români contribuie cu banii personali pentru a acoperi în medie 66% din bugetul de demarare a afacerii.
„Acest lucru indică un sentiment mult mai puternic de autonomie, în climatul economic actual”, spune Herrington. El crede că utilizarea resurselor proprii, numite uneori „bootstrapping”, vine din necesitate, atunci când antreprenorii nu pot obține finanțare externă. „Acest lucru este valabil mai ales pentru femeile antreprenor care se pot confrunta cu un tratament inegal din partea creditorilor tradiționali, atât în țările dezvoltate cât și în cele în curs de dezvoltare.”
Diferențele de gen se extind dincolo de bănci: în comparație cu bărbații, femeile antreprenor raportează că au nevoie de mai puțini bani pentru a începe o afacere. În România se observă un relativ echilibru, cu o diferență de numai 1000 dolari între femei și bărbați. In Canada se înregistrează cel mai mare decalaj între femei și bărbați : aceștia declară că au nevoie de 8,5 ori mai multe fonduri decât femeile. Fac excepție doar două economii : Slovenia și Finlanda, unde bugetele sunt egale.
Pentru mulți întreprinzători, propriile economii, precum și contribuții din partea vecinilor, familiei și prietenilor au jucat un rol important, investițiiledin afara acestor cercuri au fost mai rare. „Prin urmare, faptul de a deține o poziție privilegiată oferă în continuare antreprenorilor o rampă de lansare, în special în Africa și America de Nord, undeprocentele de investiții informale sunt cele mai mari”, spune Kew.
„În toate regiunile, majoritatea investitorilor informali oferă fonduri membrilor familiei, în timp ce un procent substanțial oferă fonduri prietenilor și vecinilor.”
Băncile rămân o sursă importantă de finanțare în toate regiunile – contribuțiile de finanțare ale acestora variază de la un sfert dintre antreprenorii din Africa, Asia și Oceania, până la o treime din întreprinzători în America de Nord. Fondurile guvernamentale joacă, de asemenea, un rol și sunt cele mai ridicate în America de Nord și Europa. În România, 26% din întreprinzători împrumută de la bănci și 27% beneficiază de fondurile guvernamentale.
Însă raportul arată că formele tradiționale de finanțare sunt tot mai mult suplimentate de surse noi :creditare peer-to-peer, crowdfunding, micro-finanțare și cooperative comunitare. În același timp, industriile, modelele de afaceri, precum și conceptul de „piață” sunt redefinite de tehnologia mobilă.
Daniels spune că globalizarea și rolul tehnologiei – inclusiv al social media – nu pot fi subestimate, mai ales în țările mai dezvoltate. „Antreprenorii din America de Nord sunt mult mai susceptibili de a avea acces la surse mai sofisticate de finanțare antreprenorială, cum ar fi capitalul de risc (VC) și crowdfundingul”, explică ea. „14% dintre antreprenorii din America de Nord se finanțează prin crowdfunding. În schimbAfrica, Asia și Oceania, unde procentul este de 2%, au rămas în mod evident în urmă privind accesul la această formă de finanțare.” În România, 5% dintre antreprenori au apelat la crowdfounding în 2015.
Afacerile se dezvoltă din ce în ce mai mult la nivel mondial, adaugă Daniels. „Pe măsură ce conștientizarea cu privire la accesul la resurse este în creștere, în toate economiile părțile interesate explorează modalitățile de a multiplica tipurile de finanțare disponibile.”
