Virgil Popescu: Suspectăm un cartel între furnizorii de electricitate, care credeau că vom reveni la preţurile reglementate

Ministerul Energiei suspectează o înţelegere ilegală de tip cartel între furnizorii de energie, întrucât aceştia nu au achiziţionat electricitatea pentru populaţie la cele mai mici costuri posibile, a declarat ministrul de resort, Virgil Popescu, într-un interviu acordat Agerpres.
Ministrul a arătat că preţurile încă nu s-au aşezat în piaţă după liberalizarea de la 1 ianuarie, iar furnizorii mizau pe faptul că autorităţile vor reveni la preţurile reglementate şi nu au achiziţionat energia pentru semestrul al doilea al anului.
În privinţa gazelor din Marea Neagră, Romgaz şi ministerul au semnale pozitive din partea Exxon privind preluarea pachetului de 50% din proiectul Neptun Deep, iar negocierile merg mai departe, urmând ca Legea offshore să fie modificată în Parlament.
Popescu a arătat că România va închide definitiv toate minele de huilă până în 2030 şi a prezentat, în interviu, planurile pentru Valea Jiului şi Complexul Energetic Oltenia.

 

AGERPRES: Spuneţi-ne, pentru început, dacă vă place sau nu cum arată sectorul energetic românesc şi de ce?
Virgil Popescu: Este clar că sectorul energetic românesc are nevoie de o restructurare. Noi am spus că susţinem Green Deal şi, pentru a ajunge în 2030 la punctul intermediar şi în 2050 la neutralitate din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, e clar că trebuie să facem nişte modificări de sistem.
Evident că nu pot să spun că-mi place cum arată sistemul energetic românesc atâta timp cât nu-şi produce toată cantitatea de energie şi avem nevoie de importuri. Nu s-au mai făcut investiţii de foarte mult timp, doar regenerabile. Este nevoie de investiţii serioase şi de o recalibrare, astfel încât să scadă componenta de cărbune şi să crească cea de regenerabile, cea de nuclear şi de gaz natural, ca şi combustibil de tranziţie.
Deci avem nevoie de o restructurare clară a sistemului energetic românesc în ceea ce priveşte producţia de energie electrică şi de o creştere a distribuţiei de gaz şi a producţie de gaze, pentru că România este unul dintre producătorii de gaze din Europa, iar românii trebuie să beneficieze de acest lucru.

AGERPRES: Cum putem să ne dezvoltăm sistemul de gaze naturale?
Virgil Popescu: Sistemul de transport al gazelor să crească în număr de kilometri şi să ajungă şi în partea de sud, în Moldova, acolo unde nu a fost prea dezvoltat. Şi un sistem de distribuţie al gazelor naturale. Am avut 36% acum doi ani, acum suntem la peste 40%. Se vede o creştere clară a distribuţiei, dar suntem încă la un nivel destul de jos faţă de Ungaria, spre exemplu, unde este undeva la 90%.

AGERPRES: Aveţi un target?
Virgil Popescu: Mi-aş dori ca, la finalul acestui mandat, de la 40% să depăşim 50% şi să ne apropiem de 60%, pentru că este nevoie ca românii să aibă acces la această resursă la gaze. În zona rurală, oamenii se încălzesc în special cu lemne. Este din ce în ce mai greu să-ţi procuri lemne de foc, s-au şi scumpit şi cred şi că confortul termic pe care ţi-l oferă gazul natural este de neînlocuit şi toţi românii sau cât mai mulţi ar trebui să beneficieze.
Din acest motiv, anul trecut am început un program de investiţii şi am reuşit să convingem Comisia Europeană, şi-mi aduc aminte cât am discutat cu ministrul Fondurilor Europene de anul trecut, cu domnul Marcel Boloş, cum să facem să-i convingem pentru că efectiv nu voiau să ne aprobe să folosim banii din POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare n.r) pentru reţelele de gaze.
Am reuşit să-i convingem să înţeleagă că România are nevoie de distribuţia de gaze şi reţelele care se vor construi din acele 250 milioane de euro pentru care am primit aprobare anul trecut vor fi reţele de gaze inteligente, contorizarea va fi inteligentă, va fi altceva decât reţelele de gaze pe care le aveau deja distribuitorii în gestiune sau le folosesc românii în acest moment. Deci am reuşit pe un concept nou. Ne dorim ca şi în continuare, prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă n.r), să avansăm de la acest concept de reţele inteligente la cele care folosesc un mix de gaz natural şi gaze verzi, hidrogen sau alt tip de gaz verde, pentru că acesta este viitorul: hidrogen în amestec cu gazul natural. Este mai puţin şi are capacitate calorică mult mai mare şi poate scădea inclusiv consumul.

AGERPRES: Credeţi că oamenii îşi permit plata unei facturi la gaze în zonele rurale?
Virgil Popescu: Contează cât consumi şi cum consumi. Dacă arzi gazul într-o sobă de teracotă este un consum mult mai ineficient decât dacă ai avea o centrală murală de gaz cu un sistem interior de distribuţie cu calorifere. Cred că şi aici trebuie să lucrăm, nu toţi oamenii îşi permit o astfel de instalaţie în casă, iar aici trebuie să intervenim cu alt fel de programe, prin primării, să ajutăm oamenii să instaleze o centrală performantă.

AGERPRES: Ce proiecte există pentru producţia de hidrogen?
Virgil Popescu: Ca principiu, în urma electrolizei apei, iese oxigen şi hidrogen. Hidrogenul îl putem folosi împreună cu gazul natural până vom ajunge la o tehnologie avansată astfel încât să-l folosim şi fără amestec cu gazul. Hidrogenul este verde dacă energia care se face electroliza provine din surse regenerabile.
Avem în plan un proiect, pe care l-am pus şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, privind producţia de energie din gaz natural, fotovoltaic, electrolizor şi producţie de hidrogen, iar hidrogenul rezultat prin această producţie este introdus şi utilizat în mix cu gazul natural în această centrală, care va avea emisii mult mai mici de CO2. Spre asta tinde şi Comisia Europeană.
Ne dorim să implementăm acest concept cu ajutorul asocierii Romgaz – GSP Power la Halânga, judeţul Mehedinţi, şi poate fi replicat, pentru că emisiile sunt reduse şi foloseşte gazul pe care România sper să îl aibă din belşug odată cu începerea exploatării offshore. Să folosim acest concept ca tranziţie spre energia regenerabilă.

AGERPRES: Când ar trebui să fie gata centrala de la Halânga?
Virgil Popescu: Este în stadiul de proiectare şi realizare a studiului de fezabilitate, pe terenul vechii centrale pe cărbune. Acum s-a achiziţionat terenul şi urmează paşii normali. Eu sper ca în 2023 să avem această centrală construită şi să fie replicat proiectul în cât mai multe locuri, pentru că este unul de succes.

AGERPRES: Putem dezvolta reţelele de gaze prin PNRR?
Virgil Popescu: Da, îmi doresc să facem aceste reţele de gaze cu bani din PNRR. Înţeleg că au existat nişte discuţii ale colegului meu, domnul Ghinea, s-au pus întrebări tehnice şi o să explicăm celor de la Comisia Europeană cum România, în anul 2026, o să facă aceste reţele şi să le arătăm că avem inclusiv capacitatea de a produce hidrogen şi a injecta în amestec acel hidrogen după staţia de măsură şi reglaj a Transgazului. În paralel, şi Transgaz lucrează pentru a putea prelua amestecul de gaz şi hidrogen.
Pentru 600 de milioane de euro putem dimensiona cantitatea de hidrogen. Cantitatea de hidrogen necesară nu este una care să nu poată fi produsă în România, este necesară o cantitate suficient de mică, 10-15%. Deci nu este un impediment tehnic. Am solicitat la ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare şi domeniul Energiei n.r) să ne informeze care sunt costurile standard, vom face toate estimările şi vom prezenta răspunsurile Comisiei Europene, ca să înţeleagă că este un proiect binevenit şi reduce emisiile.
Poate că celor din Europa de Vest li se pare ciudat ca românii să-şi dorească acum o reţea de gaze, pentru că ei au de mult una, dar asta este realitatea la noi. Dar, trebuie să spunem ce vrem să facem, trebuie ca eu şi colegii mei din minister să mergem la Bruxelles să spunem ce vrem să facem, să explicăm şi sunt convins că vom lămuri toate acele asperităţi.

AGERPRES: De ce le este teamă celor de la Comisia Europeană şi cer explicaţii?
Virgil Popescu: Nu cred că le e teamă, cred că vor să se lămurească că România ştie ce are de făcut şi sunt convins că se vor lămuri. Noi suntem un Guvern care ştie ce are de făcut.

AGERPRES: Gazele din Marea Neagră le mai scoatem sau le lăsăm acolo până se devalorizează?
Virgil Popescu: Vom scoate cu certitudine gazele din Marea Neagră. Sunt foarte optimist că Romgaz va reuşi achiziţia părţii Exxon din proiectul din Marea Neagră şi vom putea începe împreună cu OMV Petrom extracţia de gaze din Marea Neagră.

AGERPRES: Aveţi un termen-limită pentru finalizarea tranzacţiei cu Exxon?
Virgil Popescu: Ce ne dorim noi la minister este una şi alta este ceea ce discută companiile între ele. Eu îmi doresc cât mai repede.

AGERPRES: Şi ce semnale aveţi de la Exxon?
Virgil Popescu: Semnale pozitive. Se merge mai departe.

AGERPRES: Şi cu Legea offshore?
Virgil Popescu: Nu Guvernul va trimite o lege, ci vom discuta un proiect de lege în coaliţie pe care îl vom pune pe masa Parlamentului şi îmi doresc să fie adoptat de o majoritate mai mare decât coaliţia de la guvernare.

AGERPRES: Ce facem cu cărbunele? Ne angajăm un termen de exit al cărbunelui?
Virgil Popescu: Ne uităm la ţările din jur. Am avut discuţii cu sindicatele de la huilă şi am căzut de acord cu toate sindicatele de acolo. Mai avem patru mine de huilă, două în program de închidere şi alte două urmează şi ele să intre în programul de închidere.
Ne-am propus ca phase-out pentru huilă anul 2032. Până în 2030 să punem în siguranţă zăcământul, care va fi utilizat la centrala Paroşeni, care are autorizaţie integrată de mediu şi a fost retehnologizată cu tehnologie japoneză. Apoi până în 2032 vorbim de ecologizarea efectivă a zonei.
Lucrăm în momentul de faţă la nivelul ministerului la un pachet de ajutor social pentru cei ce lucrează în zona de resurse naturale energetice, huilă, lignit, uraniu. Vrem să aprobăm un memorandum în Guvern privind pachetul de ajutoare sociale, inclusiv venituri de completare, ne gândim în principal la cei care lucrează în subteran, la huilă, dar şi pentru cei de la lignit şi uraniu care poate îşi vor pierde locurile de muncă. Vrem să fie o umbrelă, o plasă de siguranţă pentru toţi cei care lucrează în zona de resurse minerale.
După aprobarea acestui memorandum vom veni cu o ordonanţă de urgenţă.
Ne gândim şi la pachete de reconfigurare profesională şi aici am rugat confederaţiile sindicale şi avem un prin răspuns de la Blocul Naţional Sindical, care doreşte să facă probono acest lucru, să ajute oameni să se recalifice, indiferent dacă sunt parte a BNS sau nu. Sunt binevenite şi alte confederaţii sindicale.

AGERPRES: De câţi oameni este vorba în total?
Virgil Popescu: Vorbim de foarte mulţi oameni şi de o perioadă lungă de timp. La uraniu sunt cei mai puţini, câteva sute de oameni. La Complexul Energetic Hunedoara sunt vreo 4.000 de salariaţi.
La Complexul Energetic Oltenia, lucrurile nu sunt atât de simple, pentru că aici se produce 20% din energia din România. Acolo avem un plan de restructurare pentru care sunt discuţii cu Comisia Europeană şi eu sper să-l aprobăm. Ieri (luni n.r) am primit vestea de la Directoratul CE Oltenia că au achiziţionat toate certificatele de CO2, deci nu mai există acest risc şi mergem mai departe cu discuţiile cu Comisia Europeană.

AGERPRES: Şi când vom renunţa de tot la cărbune?
Virgil Popescu: Haideţi să vedem cum merge acest plan de restructurare. Nu m-aş hazarda încă să vorbesc de un phase-out la lignit. Aş vrea să văd că acest plan de restructurare este aprobat, este pus în operă, se merge cu investiţiile, trecem o parte din centrale pe gaz, facem acel parc regenerabil şi mergem mai departe. Trebuie să luăm în calcul inclusiv preţul certificatelor de CO2, să vedem cum va evolua în perioada anilor următori şi, în funcţie de asta, trebuie să ne calibrăm şi mergem mai departe.
Dar cred că ar trebui şi conducerea de la Oltenia să gândească şi să nu mai lase achiziţia de CO2 în ultimele luni ale anului următor, pentru că evident, ca orice produs pe piaţa bursieră, şi certificatul de CO2 se tranzacţionează pe piaţa bursieră, în momentul în care se ştie că e un mare consumator de CO2 care trebuie să-şi achiziţioneze certificatele şi le cumpără în ultimele luni, e clar că preţul este speculativ şi trebuie să gândim inclusiv acest lucru încă de anul acesta.

AGERPRES: Cum va arăta Valea Jiului fără huilă?
Virgil Popescu: Eu cred că prin Planul de tranziţie justă, la care suntem inclusiv noi, Consiliul Judeţean, primăriile din zonă, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, eu cred că vom reuşi ca oamenii de acolo să aibă o viaţă normală. Inclusiv în momentul când am fost la Bruxelles, luna trecută, şi am avut o discuţie cu doamna vicepreşedinte Vestager (Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene n.r), i-am explicat de ce cred că în zonele de tranziţie justă, în toate acele zone de tranziţie justă şi nu numai în România, trebuie să existe un bonus pentru cei care vin să investească acolo. Mi-a dat dreptate şi zonele de tranziţie justă vor avea un grad mai mare de posibilitate de a acorda ajutor de stat, pentru a fi mai atractive, ca să vină investiţii acolo şi să creeze locuri de muncă. La asta ne uităm.
Avem câteva planuri pentru Valea Jiului de industrie să zicem tot legată de zona de energie, dar aş vrea să se concretizeze înainte de a spune public, pentru că toate discuţiile pe care le avem cu investitorii în general sunt la un nivel de discreţie, de non-disclosure, la început, până se va lua decizia finală.
Cert este că ne zbatem şi ne vom zbate la Bruxelles pentru a obţine un plus pentru zonele de tranziţie justă pentru că într-adevăr sunt zone mai defavorizate decât celelalte zone ale ţării şi nu e normal ca Hunedoara, care este un judeţ ce aparţine de ADR Vest, o agenţie de dezvoltare bogată, să aibă totuşi cea mai săracă zonă din ţară, vorbim de Valea Jiului, şi să beneficieze de un ajutor de stat pentru acea zonă mai mic decât alte judeţe. Şi aici ne batem ca să reuşim să introducem prin Planul de tranziţie justă şi în zonele care fac parte, sunt şase judeţe din tranziţia justă, să le ridicăm nivelul de ajutor de stat, să devină mai atractive.

AGERPRES: Credeţi că românii plătesc acum preţul corect la energie?
Virgil Popescu: Românii plătesc un preţ care e liber în momentul de faţă şi care este un preţ încă neaşezat pe piaţă. Am zis şi în continuare susţin că în momentul în care cât mai mulţi români vor trece în piaţa concurenţială şi va începe bătălia pe clienţi între firme şi nu clienţii pe firme aşa cum aşa a fost gândită iniţial destul de prost de ANRE la sfârşitul anului trecut, abia atunci putem spune că preţurile se vor aşeza.
Eu sunt optimist, aştept ca cele şase luni de tranziţie să treacă, să avem un număr cât mai mare de români în piaţa concurenţială şi atunci cred că preţurile se vor aşeza. Nu pot să vă spun acum cum vor fi. Sunt oferte, repet, în piaţă mai mici decât anul trecut, sunt oferte şi mai mari decât anul trecut.
Este adevărat, inerţia noastră, a românilor, şi probabil şi a altora din estul Europei, este mare şi poate că te gândeşti că ţi-e greu să te schimbi de la un furnizor la altul, chiar dacă vei câştiga un pic mai mult. Îţi faci un calcul şi vezi că vei câştiga la factură câţiva lei. Gândiţi-vă că acei câţiva lei pentru furnizori, multiplicat cu milioane de clienţi, înseamnă foarte mulţi bani. Trebuie să începem să gândim într-un mod că, chiar dacă economisiţi câţiva lei, e un plus şi trebuie făcut.

AGERPRES: Deci ce îi sfătuiţi pe oameni să facă?
Virgil Popescu: Să-şi caute în piaţa concurenţială cel mai bun furnizor, mai bun, evident, decât furnizorul pe care îl au în momentul actual. Sau să negocieze la sânge cu furnizorul respectiv, inclusiv spunând: dacă nu îmi dai un preţ mai bun cum văd că ai dat în altă parte mă mult la alt furnizor.
Şi să ştiţi că dacă nu intervenea Ordonanţa 114 eram departe cu această liberalizare, pentru că îmi aduc aminte, în anii 2012, cred, 2013, când veneau furnizorii şi îmi spuneau haideţi să vă trec din reglementat în piaţa concurenţială pentru că preţul este mai bun. Deci veneau ei pentru că simţeau că este mai bine aşa. Acest lucru a fost distorsionat în 2014, l-am creat înapoi 2021, la 1 ianuarie, şi cred că trebuie să avem un pic de răbdare ca piaţa să se aşeze.

AGERPRES: Am văzut că foarte puţini consumatori şi-au schimbat furnizorul. Ce spuneţi despre asta?
Virgil Popescu: Exact ce v-am zis: o inerţie a românilor în a se muta aşa de la un furnizor la altul. Este explicabilă probabil în mentalitatea noastră. Mă uit inclusiv la mama. Este greu să se schimbe de la un furnizor la altul. Probabil o să se schimbe că o să-mi fac eu timp ca să mă ocup, mai ales că are aceste şase luni şi încă mai beneficiază de acel discount.
Şi majoritatea românilor se gândesc de două-trei ori să se schimbe, să nu se schimbe, şi amână pe ultimele luni. Şi sunt convins că vor fi probabil mai multe schimbări pe măsură ce se epuizează această perioadă de şase luni, probabil în cursul lunii iunie, şi sunt convins că vor fi şi după luna iunie, în iulie, când vor vedea că acel discount nu va mai fi pe factură şi dintr-o dată li se va aprinde aşa un beculeţ şi vor zice: am pierdut discountul, indiferent dacă e mic sau mare, l-am pierdut, hai să mă mut ca să îl pun înapoi.

AGERPRES: Vă aşteptaţi la discuţii intense pe tema aceasta la vară, când vor veni primele facturi cu preţurile de serviciu universal, undeva prin august?
Virgil Popescu: Da, cred că vor fi discuţii iar. Cu certitudine mă veţi întreba şi în august despre acest lucru, dar eu sunt optimist, cum am fost optimist şi cu piaţa gazelor naturale. Eram singur contra tuturor furnizorilor care spuneau că vor creşte preţurile cu 10-15%, ei bine preţurile au scăzut cu 10-15%.
Acum s-a întâmplat un fenomen ciudat şi o să am o discuţie şi cu ANRE şi cu Consiliul Concurenţei, fenomen pe care l-am observat, l-am discutat şi cu producătorii: nu şi-au achiziţionat domnii furnizori energie electrică pentru semestrul al doilea. S-au gândit că poate liberalizarea nu va fi până la capăt, că poate ne întoarcem la reglementat. O să vedem măsura în care această lipsă a achiziţiei dinainte a energiei electrice în semestrul doi nu e cumva o înţelegere între ei, un cartel. Am discutat cam cu toţi producătorii şi toţi mi-au zis că nu au avut aceste contracte, că nu au venit furnizorii. Cred că s-au aşteptat să dau înapoi cu liberalizarea. Nu. Liberalizarea, am dat drumul la ea, se vor aşeza preţurile.
Poate că furnizorii ar trebui totuşi să înţeleagă că nu mai există un Dragnea, nu mai există premisele ca România să se întoarcă în trecut. Suntem în Uniunea Europeană, avem nişte obligaţii. Eu cred că toată lumea din concurenţă are de câştigat, nu de pierdut şi dacă nu o facem nici în ultimul ceas riscăm să pierdem şi ultimul tren. Eu sunt optimist şi sunt convins că lucrurile se vor aşeza. Şi furnizorii cred că au înţeles în momentul de faţă. Eu mă aştept să îşi rezolve această problemă, să achiziţioneze energie electrică aşa cum erau obişnuiţi să o facă, nu de pe o zi pe alta, ci înainte, prin contracte pe termen lung, ca să aibă şi predictibilitate de preţ.
Şi le spun încă o dată: nu există să ne întoarcem înapoi în preţul reglementat. Deci asta s-a terminat, preţul reglementat în care ei câştigau şi producătorii pierdeau, erau obligaţi să dea la un preţ mic pentru furnizori. Asta s-a finalizat. Nu se mai poate, nu ne mai putem întoarce şi îi rog să îşi vadă de treabă şi să înţeleagă că preţul concurenţial va rezista în următorii ani în România şi că suntem o ţară membră a Uniunii Europene.

AGERPRES: Ce au urmărit prin asta? Au vrut să fie un fel de băieţi deştepţi?
Virgil Popescu: Nu ştiu. Au zis să nu achiziţioneze în avans, după părerea mea, energie electrică că, dacă Guvernul renunţă la liberalizare şi se întoarce, ce fac ei cu energia? Au mizat prost. Dacă într-adevăr toţi au făcut aşa, atunci chiar au o problemă, atunci toţi au o problemă şi pentru această problemă există Consiliul Concurenţei, este ANRE, care pot să vadă dacă e înţelegere de cartel sau nu.

AGERPRES: Aveţi suspiciuni că s-au înţeles între ei?
Virgil Popescu: Nu, n-am. Am doar nişte fapte care s-au întâmplat.

AGERPRES: Toţi au făcut asta?
Virgil Popescu: Nu am încă această confirmare, că toţi…

AGERPRES: Spuneţi că s-au înţeles între ei. Deci ar trebui să fie cel puţin doi…
Virgil Popescu: Nu am această confirmare încă şi nu este treaba Ministerului Energiei, dar este treaba Consiliului Concurenţei să verifice dacă acest lucru s-a întâmplat. Eu pot eventual să întreb toţi producătorii mari de energie electrică dacă au vândut în avans energia pentru semestrul doi şi cine a contractat-o. Dacă au contractat-o furnizorii este ok pentru clienţii lor. Dacă au contractat-o traderii care au revândut la furnizori, atunci nu e ok. Au încălcat Legea energiei şi a gazelor naturale. Furnizorii n-au achiziţionat în condiţii de minimizare a costurilor pentru clienţi casnici. Aia n-am scos-o din lege.

AGERPRES: Asta înseamnă pentru consumatorii finali un preţ mai mare?
Virgil Popescu: Nu ştiu. Haideţi să vedem ce se întâmplă. În general vara preţurile nu cresc. Rar au fost momente când preţurile pe bursa de energie… când a fost secetă, când Hidroelectrica n-a avut energie electrică. Dar nu s-a arătat un an secetos, ba din contră, a fost până acum, începutul anului, un an cu debite suficient de mari.

AGERPRES: Oricum, oamenii ar trebui să iasă în piaţa liberă în vara asta, ca să aibă o factură cât de cât rezonabilă.
Virgil Popescu: Da. Eu mă aştept ca un număr cât mai mare de români să renunţe la serviciul universal şi să intre în piaţa concurenţială.

AGERPRES: Şi pe piaţa gazelor, ce se întâmplă cu cei care nu ies în piaţa liberă până la 1 iulie?
Virgil Popescu: Nu, acolo nu mai există reglementat. Acolo nu mai avem piaţa liberă, piaţă reglementată. Acolo, începând cu 1 iulie anul trecut am pus la punct un sistem de gas release program, prin care producătorii au obligaţia să vândă în acel sistem producţia de gaze naturale şi furnizorii au obligaţia să o cumpere şi să o revândă cu un preţ concurenţial.
A fost o conjunctură anul trecut, e adevărat, în plină pandemie, şi preţul gazului a fost foarte jos. Acea conjunctură a ţinut preţurile în jos. În continuare preţul gazelor naturale în România… Până cum ni se spunea aşa: în România gazul este mai scump decât în Austria şi în Europa de Vest. Vai, uite, românii plătesc mai scump. Acum am auzit nişte voci care spun: în România gazul este un pic mai ieftin. De ce e gazul mai ieftin în România? Ori n-ai basca ori ai bască.
Că dacă e gazul mai ieftin o parte se duce la export. Asta e piaţa. Sigur că da, dacă e mai ieftin aici se găseşte cineva care îl ia şi îl duce mai departe. Când e mai ieftin acolo, cineva îl ia de acolo şi îl aduce aici. Da, asta este piaţa.
În România avem gaz mai ieftin, un pic mai ieftin decât în alte ţări din Uniunea Europeană. Când vom avea exploatările şi din Marea Neagră, când va veni gazul şi, de exemplu, din perimetrul Black Sea Oil &Gas, sigur că piaţa va fi inundată de gaz, sigur va fi presiunea pe preţ, sigur în România vom avea acces la gaz mai ieftin. Asta e bine şi pentru industrie, evident va fi mai competitivă, e bine şi pentru clientul casnic, care va plăti mai puţin la factură, şi pentru cei care vor să facă trading, să cumpere de aici şi să vândă în altă parte.
Eu cred că piaţa gazelor naturale este în momentul de faţă o piaţă care se îndreaptă spre o direcţie foarte bună. AGERPRES