Terenurile din zona lacului Colibiţa, vândute cu 6.000 euro/ar, au devenit o atracţie pentru investitorii străini

colibitaMai mulţi cetăţeni străini au cumpărat terenuri în zona lacului de acumulare de la Colibiţa, situat la poalele Munţilor Călimani, pentru a-şi deschide afaceri în turism, chiar dacă preţul acestora ajunge până la 6.000 euro pentru un ar, potrivit datelor prezentate de către subprefectul de Bistriţa-Năsăud, Ovidiu Frenţ.

Subprefectul conduce o comisie înfiinţată în iulie anul trecut pe lângă Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud, care are ca scop evaluarea situaţiei din Colibiţa, în vederea acreditării acesteia ca staţiune turistică de interes local.

Zona aparţine administrativ de comuna Bistriţa Bârgăului din judeţul Bistriţa-Năsăud. Preţurile terenurilor din Colibiţa ajung să fie, potrivit primarului Vasile Labă, prezent la conferinţa de presă, şi de patru ori mai mari decât cele din centrul de comună, chiar dacă în jurul lacului nu există sistem de alimentare cu apă şi canalizare, nici alimentare cu gaz, iar electrificarea este făcută în proporţie de 70%.

Colibiţa a devenit tot mai căutată din punct de vedere turistic în ultimii ani, zona sălbatică, aerul puternic ozonat şi posibilitatea practicării sporturilor nautice şi înotului fiind principalele atracţii. Printre străinii care au cumpărat terenuri la Colibiţa se numără cetăţeni din Franţa, Israel, Belgia, Germania şi Danemarca. Lor li s-au alăturat investitori din alte judeţe, dar şi mulţi bistriţeni, unii dintre ei persoane publice şi oameni de afaceri, care şi-au construit în zonă case de vacanţă.

Comisia “Colibiţa”, condusă de subprefectul Ovidiu Frenţ, a identificat în zonă 265 de construcţii, dintre care doar 10% sunt destinate oficial turismului de masă, cu toate că numărul celor care oferă spaţii de cazare pentru turişti este mai mare. “Am constatat că nu toate construcţiile au fost edificate aşa cum ar fi trebuit. (…) Am identificat 265 de construcţii. (…) Am identificat 22 de pensiuni, construite prin PNDR, cu regim turistic. Am identificat şi trei imobile unde se făcea turism fără autorizaţie, proprietarii fiind sancţionaţi în total cu 65.000 lei pentru lipsa autorizaţiei de mediu. (…) Sunt şi persoane fizice care, în momentul în care te duci, spun că e un prieten din Târgu Mureş cazat cu familia. Eu sunt convins că se face turism la negru la Colibiţa şi va trebui să găsim un mod de a-l reglementa”, a declarat Frenţ.

Datele au fost colectate în urma controalelor efectuate în zona Colibiţa împreună cu Garda de Mediu şi Sistemul de Gospodărire a Apelor.

Primarul comunei Bistriţa Bârgăului, Vasile Labă, speră ca documentaţia necesară în vederea acreditării Colibiţei ca staţiune turistică de interes local să fie depusă în primăvara anului viitor şi ca noul statut să ducă la intrarea în legalitate a celor care practică activităţi de turism, având în vedere că în prezent sunt acreditate doar 94 locuri de cazare, la patru unităţi de profil.

Lacul artificial de acumulare de la Colibiţa a fost construit în anii ’80 şi are o suprafaţă de 304 hectare, fiind situat în Munţii Călimani, la o altitudine de 900 metri, pe cursul râului Bistriţa Ardeleană. Lacul a fost construit în scop hidroenergetic, însă după 1990 a atras tot mai mulţi turişti, cele peste 20 de hectare din jurul său fiind ocupate cu tot mai multe case de vacanţă, pensiuni şi hoteluri. AGERPRES