Smart Fintech, primul furnizor terț autorizat de Banca Națională a României pentru plăți prin tehnologia Open Banking, lansează studiul referitor la evoluția și gradul de adopție al Open Banking-ului în România. Conform companiilor intervievate, această tehnologie are potențialul de a reduce până la 80% dintre operațiunile contabile ale companiilor, însă este încă în etapă incipientă pe piața din România, confruntându-se cu o serie de provocări în ceea ce privește deschiderea băncilor, legislația și lipsa educației financiare și digitale a utilizatorilor. Cu toate acestea, în ultimul an, numărul partenerilor Smart Fintech a crescut cu 142%, iar valoarea medie a tranzacțiilor s-a majorat de la 200 la 500.000 lei.

„Adopția serviciilor de Open Banking a fost lentă la nivelul statelor din UE, inclusiv al României, dar totuși în ultimii 2 ani astfel de servicii au început să capete tracțiune și interes inclusiv din partea băncilor care au început să ofere servicii de AIS și PIS. Avem astăzi 2 jucători licențiați de BNR și câteva bănci care au dezvoltat astfel de servicii și sperăm ca în viitorul apropiat să vedem o evoluție în adopția serviciilor de Open Banking. Recent, Comisia Europeană a lansat și a treia Directivă privind serviciile de plată care are drept scop promovarea jucătorilor care oferă servicii de Open Banking și continuarea eforturilor în acest sens”, declară Raluca Micu, Head of Payments Oversight, Banca Națională a României.

Revoluția tehnologică din ultimii ani a generat noi oportunități și modele de business. Odată cu criza de sănătate globală, companiile au fost nevoite să integreze în operațiunile curente soluții tehnologice, astfel că, în 2021, peste 50% dintre companiile europene au investit în soluții de digitalizare, conform unui raport al Băncii Europene de Investiții (BEI). În România, deschiderea companiilor către eficientizarea proceselor este în creștere. În 2022, proporția companiilor românești care au integrat soluții tehnologice a fost peste media europeană, cu un procent de 73%, conform aceluiași studiu al BEI. Cu toate acestea, ponderea întreprinderilor care fac schimb de informații și a IMM-urilor care au un nivel de bază al intensității digitale, cu 17%, respectiv 22%, sunt cele mai scăzute la nivelul Uniunii Europene, conform Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI), ceea ce împiedică economia țării să profite de oportunitățile oferite de soluțiile digitale.

„Vedem din ce în ce mai multe firme care sunt mai smart, care înțeleg avantajele tehnologiei, iar ponderea se schimbă de la an la an. Apar tot mai mulți antreprenori tineri, care sunt mai deschiși la nou și obișnuiți cu tehnologia, astfel că o soluție accesibilă cât mai ușor, direct de pe telefonul mobil, este ceva natural pentru ei. Deși antreprenorii mai experimentați sunt mai greu de împins în această direcție, există mulți care s-au adaptat foarte bine la schimbări, iar ponderea în piață crește”, explică Radu Hasan, Co-founder și CEO Smart Bill, cel mai utilizat program de gestiune și facturare de pe piața din România, cu peste 85.000 de clienți, de la PFA-uri, companii mici și mijlocii, și până la multinaționale.

Nivelul scăzut de educație digitală și financiară încă reprezintă o provocare în România

Nivelul scăzut al digitalizării în România este pus în seama lipsei educației digitale, dezvoltării precare a serviciilor publice ce împiedică IMM-urile să adopte gestionarea digitală a anumitor procese, precum și lipsa unui cadru legislativ care să încurajeze tranziția digitală. Dintre cele șapte companii cu o componentă digitală puternică, participante în studiul calitativ al Smart Fintech desfășurat prin interviuri în profunzime, precum Goldring, GoMag, Medeva, Omnicredit, Smart Bill, Total Soft și Wizrom, cinci au adus în discuție lipsa de educare a utilizatorilor finali.

Companiile care activează în domeniul software observă o lipsă de educare a companiilor mici și mijlocii în ceea ce privește adopția soluțiilor digitale. De altfel, acest lucru este susținut și de datele publicate de Banca Europeană de Investiții, care atestă faptul că doar 50% dintre microcompaniile și companiile mici din România au adoptat soluții digitale, comparativ cu aproape 90% dintre companiile de mari dimensiuni.

„În acest moment, un utilizator de online banking la o companie consumă în medie 3 minute pentru obținerea zilnică a unui singur extras de cont din aplicația unei singure bănci. Nu am luat în calcul timpul alocat altor consultări mai frecvente, necesare verificării soldurilor conturilor pentru a decide din ce conturi se pot plăti furnizorii și alți terți. Doar interacțiunea cu o banca pentru obținerea unui singur extras de cont conduce la o pierdere de peste 12 ore consumate pe an, deci mai mult de o zi și jumătate de lipsă totală de productivitate prin angrenarea într-o activitate repetitivă și lipsită de valoare. Dacă discutăm despre o medie de 5 conturi bancare utilizate la nivel de companie, se cumulează o pierdere de timp de o săptămână și jumătate pe an. Astfel, companiile mari care colectează plăți în peste 10 conturi bancare, ajung la o pierdere anuală de aproximativ o lună de zile pe om”, declară Alice Anghelea, Revenue Growth Smart Fintech.