Taxa pe ambalaje aduce industria de conserve la un pas de faliment: peste jumătate dintre angajați pot fi disponibilizați

conserveReprezentanții industriei de conserve din România și cei din piața laptelui afirmă că plata taxei de reciclare de 2 lei/kilogramul de ambalaj va aduce falimentul multor fabrici de profil și disponibilizarea a peste jumătate dintre angajați din aceste sectoare, toate aceste costuri urmând să fie plătite din buzunarele consumatorilor.

“Sectorul de conserve este cel mai năpăstuit. Sunt fabrici de conserve care pun pe piață 600 — 700 tone de sticle pe lună. Înmulțiți cu 2 lei și vedeți dacă rezultatul este echivalentul profitului anual pe care îl poate realiza o fabrică. Noi cumpărăm borcanul cu 0,48 de lei, iar cu plata de 2 lei pe kilogramul de ambalaj ajungem la 1,1 — 1,2 lei borcanul, ceea ce înseamnă peste 60% din structura de cost. Fabricile de conserve din patronatul nostru pun pe piață aproximativ 40.000 de tone de sticlă pe an, echivalent borcanele pe care le furnizăm, la care se adaugă încă aproape 10.000 de tone prin borcanele goale care se vând în supermarketuri, adică aproximativ 50.000 de tone de sticlă”, a explicat președintele patronatului Romconserv, Aurel Tănase.

Din datele prezentate de producători reiese că ponderea și influența taxei de mediu în prețul final al unor produse ieftine, cum ar fi zacusca și tocana de legume, este de 25%, respectiv 19%, prin aplicarea acestei supra-taxări.

De asemenea, Aurel Tănase a menționat că în industria de conserve din România s-au făcut investiții de circa 150 de milioane de euro, în ultimii ani, pentru echiparea fabricilor cu linii de producție perfomante care să aducă competitivitate produselor românești, însă decizia Ministerului Mediului legată de plata acestei taxe de către producători va aduce falimentul fabricilor mici și mijlocii.

“Ministerul Mediului ne-a indicat să ne organizăm noi pentru strângerea borcanelor pe care le distribuim. În industrie, conservabilitatea produselor se face cu temperatură, prin această sterilizare, respectiv se ridică la 128 de grade temperatura și pe urmă se coboară brusc, ceea ce înseamnă că se produce un șoc. Ori, la a doua folosire, nimeni nu mai garantează că borcanul scapă întreg. Toate aceste decizii ale autorităților atrag o reacție negativă în lanț și cred că dintre cei aproape 4.000 de oameni care lucrează în industrie mai mult de jumătate vor fi disponibilizați. Eu, personal, consider că 80% vor fi disponibilizați pentru că, în condițiile actuale, nimeni nu mai poate să reziste”, a spus șeful Romconserv.

România are o capacitate de 300.000 de tone de materie primă în industria conservelor de legume și fructe, însă, în opinia președintelui Romconserv, nu a fost depășit deocamdată procentajul de prelucrare de 30%. “Producția de legume este greoaie, presupune mult risc și un cost destul de mare și această presiune între producători și procesatori reprezintă o perturbare enormă cu răsfrângere directă asupra sectorului”, a adăugat Tănase.

În context, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru, a demonstrat că acest cost suplimentar al ambalajului va afecta cu precădere produsele ieftine din piață, cele care se adresează de regulă pensionarilor și familiilor nevoiașe. “Piața laptelui din România a început să decadă încă de la începutul embargoului pe piața rusă. Am avut probleme de concurență neloială de la produsele lactate venite din spațiul comunitar. Această concurență s-a răsfrânt asupra prețurilor la materiile prime, asupra laptelui provenit de la fermele din România. S-a creat o presiune inversă și au pierdut fermierii. O parte din fabrici s-au închis, iar din cele 400 de fabrici de lapte de procesare cu putere pe comerțul intracomunitar mai avem în jur de 130 funcționale. Acum, piața laptelui va fi afectată și de acest cost suplimentar al ambalajului pentru că vor fi afectate produsele ieftine, low-cost, cele care se adresau pensionarilor și familiilor nevoiașe, nu produsele premium, nu brânzeturile de lux”, a subliniat Cojocaru.

Totodată, în opinia acestuia, deși aceste taxe de mediu au fost cerute industriei alimentare, nu s-au văzut îmbunătățiri pe partea de mediu. “Din punct de vedere al consumatorului, acești bani s-au luat de la industrie, dar nu s-a văzut nimic la îmbunătățirea vieții noastre din punct de vedere al poluării mediului. Se preconizează să se ia în jur de 50 de milioane de euro, dar ce se va face cu acești bani, nu știm. Nu există nicio soluție și niciun proiect. În 2016, niciun producător nu are contract cu un reciclator, ceea ce înseamnă că suma de 200.000 euro pe zi anunțată de MMAP (amenda din cauza unui infringement — n. r.) o vom plăti tot noi, ca și cetățeni, și industria care va mai rămâne funcțională. Riscul și impactul este atât de mare, iar neglijența cu care s-a tratat această problemă timp de zece ani mă fac să cred că se dorește distrugerea industriei alimentare din România ca să lăsăm loc altor produse din spațiul intracomunitar pe o piață în care să nu mai putem bea lapte românesc”, a explicat președintele APRIL. AGERPRES