Reprezentanţii mediului de afaceri sunt mai degrabă sceptici în ceea ce priveşte gestionarea crizei COVID-19 de către instituţiile statului, arată datele celui mai recent studiu publicat de MKOR Consulting.

Potrivit sursei citate, nivelul încrederii în instituţii este foarte scăzut, de numai 2,7 puncte din 7. Astfel, 72% dintre respondenţi au un nivel scăzut de încredere (1-3 puncte din 7), 25% un nivel mediu de încredere (4-5 din 7) şi doar 4% se arată foarte încrezători în modul în care Guvernul va gestiona criza actuală.

Cei mai îngrijoraţi se arată reprezentanţii microîntreprinderilor (2,4 puncte din 7), în timp ce întreprinderile medii au cel mai crescut grad de încredere (3,4 puncte din 7).

Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting, a declarat: „Încrederea în autorităţi este unul dintre factorii care influenţează optimismul companiilor din România, cele două fiind corelate direct. Cu alte cuvinte, autorităţile trebuie să dovedească mediului de afaceri că poate gestiona actuala criză. În schimb, reprezentanţii organizaţiilor vor deveni mai încrezători şi în evoluţia propriilor organizaţii, după perioada de pandemie.”

Cele mai populare sunt reducerile şi scutirile de taxe, respectiv ajutoarele din partea statului pentru sprijinirea investiţiilor după perioada de pandemie, conform studiului MKOR Consulting, Impactul Epidemiei de COVID-19 asupra Mediului de Afaceri din România. Astfel, organizaţiile medii şi mari au o tendinţă mai crescută de a solicita măsuri de extindere a aplicabilităţii şomajului tehnic.

„Companiile îşi doresc o abordare strategică din partea statului, de la care aşteaptă să gireze pentru mediul privat, pe de o parte prin scutirea la plată a taxelor, iar pe de alta, prin sprijin pentru investiţii. Companiile consideră că statul ar trebui să aplice un cumul moderat de măsuri pentru susţinerea mediului privat – indiferent care ar fi acestea”, arată realizatorii studiului.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 243 de companii din România, în perioada 25-30 aprilie. Structura eşantionului a fost: 89% afaceri antreprenoriale, 5% companii multinaţionale, 2% ONG-uri şi 4% alt tip de organizaţie. După mărimea organizaţiei, eşantionul este format din 67% microîntreprinderi, 22% întreprinderi mici, 8% întreprinderi medii şi 3% întreprinderi mari.