Staţiunea Păltiniş are nevoie de investiţii de 130 de milioane de euro, conform Consiliului Județean Sibiu

paltinisPăltinişul, cea mai veche staţiune montană din România, înfiinţată în urmă cu 121 ani în judeţul Sibiu, situată la cea mai mare altitudine, de 1.442 metri în Munţii Cindrel, are nevoie de investiţii estimate la 130 de milioane de euro, în următorii 15 ani, ca să redevină cu adevărat o staţiune ce poate concura celebra Poiana Braşov, aflată în judeţul vecin, potrivit strategiei Consiliului Judeţean Sibiu.

“Păltiniş 2030. Dezvoltare durabilă a staţiunii în patru sezoane, cu un domeniu schiabil de peste 150 de hectare suprafaţă de pârtii schi alpin. (…) Valoarea totală estimată a investiţiilor este de 130 de milioane de euro”, se arată într-un film prezentat de către CJ Sibiu, primarilor din Mărginimea Sibiului şi jurnaliştilor.

Principala problemă este că autorităţile publice nu au făcut nimic pentru staţiunea sibiană, a spus miercuri, vicepreşedintele CJ Sibiu, Constantin Şovăială. “Sincer, eu, de când sunt pe meleagurile astea, în Păltiniş, chiar nu s-a făcut nimic, în afară de cabane şi pensiuni, din punct de vedere al autorităţilor. Vrem să facem ceva”, a declarat vicepreşedintele CJ Sibiu, Constantin Şovăială.

“Nu putem vorbi de un domeniu schiabil la Păltiniş. Parcările sunt insuficiente. Capacităţile de primire şi cazare sunt deocamdată reduse, calitatea lor este mediocră. De la 1,6 kilometri de pârtii prin investiţia noastră vom ajunge la 50 de kilometri, peste 160 de hectare de pârtii. Acum Poiana Braşov are 80 de hectare de pârtii”, se arată în filmul de prezentare al CJ Sibiu, despre Păltiniş.

La Păltiniş ar trebui instalaţii de zăpadă artificială care să acopere cu un strat de 30 de centimetri, jumătate din viitoarele pârtii. Rezerva actuală de apă, de 80.000 de metri cubi ar ajunge, dar deocamdată nimeni nu investeşte în pârtii şi instalaţii. Tot în staţiunea din Munţii Cindrel ar trebui 14 instalaţii de transport pe cablu, care să poată transporta 23.750 de turişti pe oră.

Dacă se va ajunge cu adevărat la un domeniu schiabil în Păltiniş, acesta ar trebui să aibă o capacitate de 9.000 de schiori. În Păltiniş ar trebui să poată fi cazate 12.000 de persoane zilnic, dacă ar fi cel puţin 7.000 de locuri de cazare, dar în prezent sunt mai puţin de o mie de paturi. Turiştii se “bat”, în prezent, pe puţinele locuri de parcare, al căror număr ar trebui să ajungă, pe viitor, la 3.000 de locuri.

Întrebaţi de către jurnalişti cine o să investească cei 130 de milioane de euro în staţiunea Păltiniş, atât vicepreşedintele CJ Sibiu, Constantin Şovăială, cât şi arhitectul şef al municipiului Sibiu, Ioana Urdea, au răspuns: investitorii privaţi. Autorităţile locale sibiene au recunoscut că, în ultimul deceniu, asociaţia creată special pentru a dezvolta Păltinişul, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Păltiniş-Cindrel, nu a făcut nimic. Acest ADI este format din Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Municipiului Sibiu, Primăria Comunei Răşinari şi Primăria Comunei Poplaca.

Mai mult, Dana Lupică, Şefa Direcţiei Strategii şi Proiecte din Consiliul Judeţean Sibiu, a spus că s-ar putea obţine două milioane de euro din fonduri europene, care însă nu ar putea fi investiţi în infrastructură, ci într-o bază Salvamont şi amenajarea traseelor montane din staţiune.

Reprezentanta Primăriei Sibiului, arhitectul şef al oraşului, Ioana Urdea, a spus clar că investitorii privaţi sunt aşteptaţi cu banii ca să dezvolte staţiunea Păltiniş. “Deocamdată nu am primit solicitări pentru astfel de investiţii. (…) Investiţiile (…) vor veni în momentul în care se vor dezvolta infrastructura sau paralel cu infrastructura. Investiţiile vor veni de la privaţi, în hoteluri, pensiuni”, a explicat miercuri, arhitectul Ioana Urdea.

Prezentă la dezbaterea despre dezvoltarea Păltinişului, o investitoare, administratorul telescaunului din staţiune, Milena Boţa, a atras atenţia că în această staţiune “nu există nicio pubelă, nu există niciun WC public”. Conform acesteia, cu două milioane de euro “nu se pot pune nici măcar tunurile de zăpadă”, darămite să dubleze suprafaţa pârtiilor, aşa cum se doreşte. “Nu există canalizare. Nu există un WC public. (…)Iar lucrurile acestea nu se cunosc”, a spus Milena Boţa,

Cu un singur drum de acces, Drumul Judeţean 106A, care se blochează când vin mulţi turişti la schi, Păltinişul situat la doar 32 de kilometri de municipiul Sibiu, nu are decât două pârtii de schi, cu o lungime totală de 1.600 de metri şi un telescaun vechi. Autorităţile din Sibiu cred că în maxim 15 ani, cu banii în special ai investitorilor privaţi, vor ajunge ca Păltinişul să fie mai atractiv decât Poiana Braşov. Acum, la Păltiniş sunt 1,6 kilometri de pârtii, iar la Poiana Braşov sunt 80 de hectare de pârtii, potrivit filmului de prezentare al CJ Sibiu.

Întrebat când vede realizabil proiectul de modernizare al staţiunii Păltiniş, arhitectul şef al judeţului, Corneliu Drăgan, a spus că, teoretic, în 15 ani. El a adăugat că practic, “speră să mai prindă în viaţa asta” staţiunea cu noua înfăţişare. AGERPRES