Sorin Mititelu (BCR Asigurări de Viață): “Piața de asigurări de viață ar putea crește cu 10% în 2015, devenind interesantă pentru noi jucători”

mititelu_sorinPiața de asigurări de viață ar putea crește cu 10% în acest an, de la un nivel de 1,64 miliarde lei în 2014, pe fondul unui context favorabil dat de creșterea activității de creditare în sectorul retail, o ușoară îmbunătățire a puterii de cumpărare a românilor, la care se adaugă efectul de bază, a declarat Sorin Mititelu, președintele Directoratului BCR Asigurări de Viață, într-un interviu acordat Agerpres.

În opinia sa, măsura ridicării plafonului de deductibilitate acordat pentru asigurările private de sănătate de la 1 ianuarie 2016 va duce la creșterea acestei piețe. Sorin Mititelu consideră că, în perioada următoare, în funcție de disponibilitățile bugetare și de politica fiscală, și asigurările de viață ar trebui să fie pe agendă în ce privește introducerea unor facilități fiscale pentru a-i sprijini pe cei care au nevoie de protecție de asigurare, strict pentru riscurile de deces, invaliditate, incapacitate temporară de muncă, șomaj, prin asigurări individuale și nu prin asigurări de grup contractate de creditori (în principal, bănci) în beneficiul lor, așa cum se întâmplă, în general, în prezent.

Datorită semnalelor recente de creștere a pieței, deciziile unor jucători de a intra pe piața din România pot fi luate mai repede de 3-5 ani, poate chiar în acest an, susține președintele Directoratului BCR Asigurări de Viață.

 

– Piața de asigurări de viață a crescut cu mai puțin de 1% în 2014. Cum credeți că va evolua în acest an?

– Trendul pieței este unul pozitiv. Creșterea în perioada următoare va fi accelerată, astfel că în acest an ne așteptăm la un avans de aproximativ 10% față de 2014. Din perspectiva primelor brute subscrise, anul 2015 a început foarte bine. În primul trimestru creșterea pieței a fost de aproximativ 7%, datorită unui context favorabil, la care se adaugă efectul de bază. Contextul favorabil este dat de reluarea cu intensitate mai mare a activității de creditare, mai ales în sectorul retail. Totodată, pe trendul de creștere a economisirii există un interes în creștere și pentru produse financiare care vizează plasamente pe un orizont mai îndelungat și care includ elemente de protecție de tipul asigurărilor de viață. Astfel, sunt doi factori care ajută business-ul de asigurări de viață. Apoi, este de luat în calcul și o ușoară îmbunătățire a puterii de cumpărare a populației.

 

– Care este profilul persoanei care încheie o asigurare de viață în România?

– Asigurările legate de credite, în cea mai mare măsură, sunt accesate de cei care au venituri medii și mici, respectiv de cei care au o anumită percepție referitoare la riscul de neplată a creditului. Interesul pentru a încheia o asigurare de accident, șomaj și chiar deces a crescut în rândul persoanelor cu venituri medii. Alte categorii de produse, cum sunt asigurările cu componentă investițională, sunt atractive mai ales pentru cei cu vârste între 30 și 50 de ani, cei care sunt interesați în a-și crea rezerve financiare pe o perioadă mai îndelungată și care să fie accesate în perioada pensionării, pentru a completa veniturile din pensie sau pentru o sumă ce poate fi utilizată la achiziția unui bun, a unui produs de valoare mai mare sau pentru a plăti școlarizarea copiilor, dacă acest lucru este în obiectivul acelei persoane.

 

– Unde se situează România din punct de vedere al asigurărilor de viață prin comparație cu alte țări?

– Dacă vom compara cifre, diferența este foarte mare și apare, implicit, ideea unui potențial uriaș. Este cea mai simplă analiză, dar nu și cea mai relevantă. Desigur, există un potențial, dar acel potențial trebuie evaluat luând în considerare și alte elemente. Un element este cel referitor la puterea de cumpărare. Aici se vede foarte clar o corelație între valoarea PIB-ului pe locuitor și dimensiunea pieței de asigurări.

Există un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor de la care se vede foarte clar că apare o creștere spectaculoasă a pieței de asigurări, mai ales în ceea ce privește produsele cu componentă investițională. Dacă ne raportăm la această corelație, România se află într-o fază de lansare a pieței.

Deși vom continua să înregistrăm creștere, un avans mult mai accentuat va fi înregistrat atunci când valoarea PIB pe cap de locuitor va fi mai mare de 10.000 euro, în prezent acest indicator fiind de 7.000 — 8.000 euro. Am observat că, în țări unde valoarea PIB-ului pe cap de locuitor este de aproximativ 15.000-20.000 euro, valoarea totală a pieței de asigurări de viață este impresionantă.

În concluzie, piața românească de asigurări se află într-un proces accelerat de creștere, iar această viteză sporește pe măsură ce crește și puterea de cumpărare, pe măsură ce vom avea valori mai mari ale PIB pe cap de locuitor. Mai sunt și alte elemente de ordin administrativ care stimulează dezvoltarea pieței, cum ar fi capacitatea de distribuție sau stimulii fiscali.

 

– Ridicarea plafonului de deductibilitate acordat pentru asigurările private de sănătate, măsură prevăzută în noul Cod Fiscal, va conduce la stimularea investițiilor în sectorul de sănătate din România? Este necesară o astfel de măsură și pentru asigurările de viață?

– Asigurările private de sănătate au prioritate în fața asigurărilor de viață, de protecție, care nu sunt percepute ca o necesitate imediată. În perioada următoare, în funcție de disponibilitățile bugetare, de politica fiscală și asigurările de viață ar trebui să fie pe agendă, pentru ca ar ajuta o anumită categorie de clienți, mai ales pe cei care au nevoie de protecție, în caz de evenimente nedorite (deces, invaliditate, incapacitate temporară de muncă, șomaj), dar care nu au posibilitatea să acceseze un asemenea produs, ca produs standard, independent de credit. Din acest motiv, tocmai cele mai simple și necesare produse de asigurare de viață nu au notorietatea potrivită și, implicit, nici o atractivitate suficient de mare.

O asemenea facilitate ar putea duce la o creștere importantă a numărului de clienți pe segmentul de asigurări de viață, poate fi chiar o dublare a acestora, însă, din punct de vedere al volumului de prime brute subscrise, cu siguranță nu atât de mult.

Facilitățile fiscale sunt necesare, ca orice stimul în faza incipientă a unei piețe, în care e nevoie de o cunoaștere a ofertei de astfel de produse pe o scară largă, de învățare, experimentare, motiv pentru care ai nevoie și de astfel de stimuli.

 

– Ce impact credeți că va avea măsura ridicării plafonului de deductibilitate acordat pentru asigurările private de sănătate de la 1 ianuarie 2016?

– Piața de asigurări de sănătate va crește cu siguranță după o astfel de măsură. Pe lângă majorarea deductibilității pentru asigurările de sănătate de la un plafon de 250 de euro/angajat pe an, aplicată la angajatorii care oferă aceste beneficii salariaților, la 400 de euro pe an, se adaugă și introducerea unei deductibilități la nivelul angajatului, tot de 400 de euro.

Anterior, accesarea acestei facilități fiscale de către un angajat era condiționată de decizia angajatorului. Potrivit noilor reglementări, achiziția unui astfel de produs nu mai este condiționată de decizia angajatorului. Achiziția produsului se poate face de către orice salariat, urmând să își informeze angajatorul de achiziția acestui produs, astfel încât la calculul contribuțiilor sale să se ia în calcul facilitățile date de noul Cod Fiscal.

Pentru angajatori, cu toate că există această deductibilitate fiscală, costul cu asigurările voluntare de sănătate reprezintă totuși un cost în plus. Pentru o parte din angajatori, acest stimulent era folosit în situațiile în care se renegociau contractele și, în loc de a se acorda o creștere salarială de 2-3%, se acorda una de 5%, însă era sub această formă, a asigurării voluntare de sănătate. La firmele unde rezultatele nu erau cele așteptate, a mai adăuga un cost nu era o decizie ușor de luat. Astfel că, o bună parte din piață, nu era motivată în a accesa un asemenea produs. Acum, indiferent care este performanța companiei, un angajat poate să cumpere un produs de asigurare voluntară de sănătate și să beneficieze de deductibilitatea fiscală.

 

– Piața românească de asigurări de viață este interesantă pentru noi jucători? În ultimii ani au ieșit unele companii de pe această piață.

– O afacere de dimensiune mică pe această piață trebuie să poată susține acoperirea costurilor fixe. În caz contrar, va fi greu de susținut pe o perioadă mai mare de 3-5 ani, pentru că întotdeauna va avea nevoie de capital suplimentar sau de împrumuturi suplimentare. Din acest motiv, companiile care au o asemenea situație este normal să își pună întrebarea dacă trebuie să mai continue pe o asemenea piață. Din acest motiv am văzut anumite decizii în cazul unor companii.

Pe de o parte, avem ieșiri de companii care nu au ajuns la o anumită dimensiune și nu aveau un avantaj competitiv pe distribuție, iar, pe de altă parte, vedem companii care, chiar dacă nu au ajuns la o anume dimensiune, au o rețea de distribuție bună, au început să investească și vedem deja creșteri.

În ceea ce privește decizia unor investitori de a intra pe piața românească de asigurări de viață, contează mult dimensiunea pieței, în ansamblu. Dacă piața va rămâne la această dimensiune, nu va exista interes în acest sens. Odată cu creșterea pieței, este de așteptat să vedem noi jucători.

Date fiind semnalele recente de creștere a pieței, asemenea decizii de a intra pe piața din România se pot lua mult mai repede. Nu cred că este o problemă de ani. Astfel de decizii pot apărea chiar într-o perioadă mai scurtă de 3-5 ani, poate chiar și în acest an. Oricând o astfel de decizie poate fi luată. Am fost optimist că această piață va crește, sunt rezultate care arată creștere, iar aceste informații nu vor trece neobservate. Probabil anumiți jucători vor fi mai atenți la ceea ce se întâmplă pe o piață ca a noastră și, dacă vor considera oportun în raport cu strategiile lor de creștere, vor intra pe aceste piețe.

 

– Care este riscul rezilierii unui contract de asigurare de viață?

– Rezilierea unui contract apare, în mod evident, când una dintre părți nu își îndeplinește acele obligații asumate care pot avea ca efect imediat rezilierea contractului sau când părțile convin, de comun acord, rezilierea contractului. Cel mai adesea, astfel de situații apar ca urmare a neplății primelor de asigurare.

În cazul asigurărilor simple de deces, dacă nu ai plătit prima de asigurare, nu mai ai acoperirea necesară, iar asigurătorul poate chiar lua decizia de reziliere a contractului de asigurare. Totuși, în situația în care perioada scursă de la data primei de asigurare scadente și neplătite și data la care se dorește reluarea plăților de către client, nu este semnificativ mare (perioada în care se presupune că nu au apărut modificări semnificative în starea asiguratului), se poate accepta de către asigurător reluarea plății primelor și implicit acordarea acoperirilor incluse în contractul de asigurare. Este totuși o decizie a asigurătorului, nu a asiguratului. Situația este similară și la celelalte tipuri de asigurări ce nu au o componentă investițională inclusă.

În cazul asigurărilor cu componentă investițională, situația rezilierii contractului este oarecum similară celei aferente asigurărilor fără componentă investițională. Diferențele sunt generate de modul de utilizare a soldului contului individual de acumulare. În funcție de prevederile contractului de asigurare, pot fi situații în care se restituie doar o parte din soldul contului individual de acumulare sau deloc.

Totuși, în cazul asigurărilor cu componentă investițională, cea mai întâlnită situație, nu este cea a rezilierii contractului de asigurare, ci cea a răscumpărării totale sau parțiale. Și în aceste situații sumele restituite clientului nu vor fi la nivelul soldului contului individual de acumulare.

Acest lucru se datorează faptului că, de la începutul derulării contractului, au fost agreate de părți o serie de drepturi și obligații reciproce. Dobânda tehnică garantată sau participarea la rezultatele investițiilor realizate din sumele acumulate în contul individual sunt însoțite de obligații ale contractantului precum: derularea contractului pe o anumită perioadă, plata primelor cu o anumită frecvență și de o anumită valoare. Așadar, beneficiile sunt însoțite de obligații. Dacă obligația nu este îndeplinită, nici beneficiile nu mai pot fi accesate.

Efectul neîndeplinirii obligațiilor se regăsește cel mai adesea în valoarea de răscumpărare a contractului de asigurare. Sunt situații în care valoarea de răscumpărare este mult mai mică decât suma primelor plătite de client până la data răscumpărării, îndeosebi când răscumpărarea se realizează într-o perioadă scurtă (până la 5 ani) de la data încheierii contractului de asigurare. Aceasta se datorează faptului că au fost luate în calcul o serie de cheltuieli, cum ar fi cele de achiziții, care în mod normal ar fi fost amortizate pe întreaga perioadă de derulare a contractului și ar fi putut fi acoperite din veniturile generate de investițiile ce ar fi fost realizate din primele ce ar fi trebuit plătite de client. Trebuie remarcat că aici sunt foarte multe neînțelegeri. Clienții vor ca suma plătită să fie primită integral înapoi. Totuși, costurile sunt transferate clientului pentru că nu a respectat obligațiile asumate prin contract, respectiv de plata a tuturor primelor de asigurare, aferente întregii perioade de derulare a contractului.

Pe segmentul asigurărilor de viață, valoarea primelor a atins 1,64 miliarde lei, în creștere cu 0,47% față de anul 2013. Ponderea asigurărilor tradiționale s-a situat la 61,15% din total, cu prime de 1,004 miliarde lei, în scădere cu 2,05% față de anul 2013. În schimb, asigurările de viață cu componentă investițională au avut o pondere de 33,75% din total, cu prime de 554,15 milioane lei, în urcare cu 1,89% față de anul 2013. AGERPRES