Senatorii au adoptat modificări importante la Legea profesiei de avocat

senatPlenul Senatului a adoptat proiectul de modificare şi completare a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu 85 de voturi pentru, 41 împotrivă şi două abţineri.

Potrivit expunerii de motive a propunerii legislative iniţiate de un grup de parlamentari din întreg spectrul politic, Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat trebuie modificată şi completată ca urmare a noilor coduri şi a jurisprudenţei CCR pentru punerea de acord a dispoziţiilor legii cu deciziile Curţii.

Plenul şi-a însuşit amendamentele Comisiei juridice referitoare la percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său, efectuate de procuror, în condiţiile existenţei unui mandat de percheziţie emis de judecător. Decanul Baroului local (sau reprezentantul acestuia) trebuie sa fie prezent pe parcursul întregii proceduri de percheziţie derulate la sediul profesional al avocatului.

“Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri, a sechestrării sau a confiscării comunicările scrise între client şi avocat, consemnările efectuate cu privire la comunicările încredinţate de către client sau cu privire la alte împrejurări la care se referă dreptul de a refuza depunerea de mărturie şi alte bunuri, cu privire la care se aplică dreptul de a refuza depunerea de mărturie. Nu este admisă ridicarea, sechestrarea sau confiscarea înscrisurilor, a suporturilor de sunet, imagine şi date, a imaginilor şi a altor reprezentări care se află în posesia avocatului”, stipulează amendamentele adoptate.

Articole nou introduse în lege stabilesc că “restricţiile privind măsura confiscării nu sunt aplicabile în situaţia în care probe şi indicii temeinice justifică suspiciunea că avocatul ar fi implicat în săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, ori dacă avocatul este implicat în favorizarea infractorului, obstrucţionarea justiţiei sau într-o tăinuire sau dacă este vorba despre bunuri rezultate în urma săvârşirii unei infracţiuni, care au fost utilizate sau destinate săvârşirii unei infracţiuni”.

“Restricţiile privind măsura confiscării nu sunt aplicabile în situaţia în care avocatul contribuie la disimularea provenienţei bunurilor obţinute ilegal, dacă avocatul ascunde un bun provenit dintr-o infracţiune, disimulează provenienţa acestuia sau obstrucţionează ori periclitează identificarea provenienţei, identificarea, confiscarea, ridicarea sau punerea sub sechestru a unui astfel de bun”, se mai arată în lege.

Un alt nou articol care completează Legea avocaturii vizează că persoana care face publică în mod ilegal o informaţie confidenţială din sfera privată a unei alte persoane sau care deconspiră un secret operaţional sau comercial care i-a fost divulgat în calitate de avocat este pedepsită de lege. Avocatul nu răspunde pentru nedenunţarea infracţiunilor planificate de care are cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţiuni: omor sau ucidere din culpă, genocid, crimă împotriva umanităţii sau crimă de război, răpire cu solicitarea unei recompense, luare de ostatici, atac împotriva traficului aerian şi naval săvârşit de o grupare teroristă.

Potrivit propunerii legislative, amendate de Comisia juridică, şi adoptată de plen, este nedemn de fi avocat cel în sarcina căruia s-a reţinut, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive sau prin acte ale organelor profesiei de avocat, exercitarea fără drept a profesiei.

“Avocatul este obligat să depună la barou o declaraţie pe propria răspundere privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al fostelor organe de securitate, ca poliţie politică, precum şi al serviciilor de informaţii. (…) Avocatul nu poate fi lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii”, se arată în noul act normativ.

De asemenea, senatorii au abrogat articolul potrivit căruia profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanţe precum DNA, DIICOT, ÎCCJ, Parchetul de pe lângă ÎCCJ, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător sau procuror, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfăşoară activitatea.

Potrivit noii Legi a avocaturii, amenzile disciplinare care se aplică avocaţilor au fost majorate de 10 ori.

Iniţiatorii au mai prevăzut că întrebuinţarea faţă de avocat de cuvinte ori gesturi jignitoare de către o persoană care participă la o procedură judiciară să se pedepsească cu închisoare de la o lună la şase luni sau cu amendă, iar ameninţarea săvârşită împotriva avocatului în timpul exercitării profesiei şi în legătură cu aceasta se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la doi ani. Lovirea sau alte acte de violenţă împotriva avocatului se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la trei ani.

Pe de altă parte, folosirea fără drept a denumirilor Barou, UNBR, Uniunea Avocaţilor din România sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Propunerea legislativă va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este camera decizională. AGERPRES