Sebastian Burduja (MFP): Lumea de azi trăieşte într-o paradigmă greşit înţeleasă, în care scopul vieţii a devenit fericirea

Lumea de azi trăieşte într-o paradigmă greşit înţeleasă de foarte mulţi, în care scopul vieţii a devenit fericirea, iar dacă ne facem din asta un sens, pierdem orice fel de ancoră, a afirmat Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), în cadrul unei altfel de conferinţe online cu tema “Oameni & Poveşti de Secol 21 – România din noi!”.
“Cred că lumea de azi trăieşte într-o paradigmă greşit înţeleasă de foarte mulţi în care scopul vieţii a devenit fericirea. Cred că nu există răspuns mai greşit pe lumea asta, pentru că asta a pus foarte mulţi oameni pe o traiectorie în care caută fericire ca scop. Or, ea nu poate să fie decât produsul alegerilor noastre şi experienţelor noastre De multe ori îl invoc pe Viktor Frankl, probabil omul care a scris cea mai bună carte în istoria omenirii, din punctul meu de vedere – “Omul în căutarea sensului vieţii”. E o poveste reală a unui om care a trecut prin patru lagăre de concentrare, şi-a pierdut toată familia, pe toţi cei dragi, şi spune în cartea lui: “Noi, cei care am fost acolo, oameni care îşi dădeau ultima bucăţică de pâine, morţi de foame fiind, ne dăm seama că omul are această libertate supremă de a alege cum răspunde circumstanţelor în care îl pune viaţa”. Deci, în cele mai grele condiţii libertatea omului şi sensul vieţii este de fapt să-şi asumi răspunderea pentru modul în care răspunzi circumstanţelor în care te pune viaţa. Cu toţii trecem prin momente grele în viaţă. Dacă ne facem din fericire un sens, în acele momente pierdem orice fel de ancoră. Viaţa implică şi tristeţe, şi drame, tragedii personale, dureri etc. şi este despre cum răspundem la aceste lucruri. Un happy-end în orice poveste este să-ţi înţelegi de fapt rostul, iar acesta nu este decât să ai răspunderea pentru modul în care îţi trece fiecare clipă a vieţii. Pentru mine, înţelepciunea vieţii este să faci în aşa fel încât după tine să fie mai bine”, a declarat Sebastian Burduja.
Acesta a invocat, ca experienţă personală, faptul că eroul său este bunicul său, “omul de la care am învăţat aproape totul în viaţă, de la credinţa în Dumnezeu la tainele lecturii şi chiar dragostea pentru acest pământ românesc”.
“Pentru mine, dincolo de a iubi poveştile, folosesc personajele care înseamnă mult. Din păcate, nu mai sunt printre noi, dar îi ţin în viaţă prin aceste poveşti pe care le spun copiilor. Personajul meu preferat este bunicul meu, omul de la care am învăţat aproape totul în viaţă, de la credinţa în Dumnezeu la tainele lecturii şi chiar dragostea pentru acest pământ românesc. Bunicul meu era un preot, unul dintre cei mai iubiţi preoţi din Moldova, şi avea o filosofie de viaţă aparte pe care o transmit ori de câte ori am ocazia şi o pun în poveşti pentru copiii mei. Ea se rezumă la ultimele cuvinte pe care mi le-a spus: “În viaţă să nu faci ce poţi, în viaţă să faci ce trebuie”. Era replica lui la o serie de îndoieli, îndemnuri pe care le aveam legate de întoarcerea acasă. De fapt, o serie de scuze pe care le invocam că nu pot să mă întorc în ţară, că nu pot împreună cu soţia mea americancă să lăsăm cele două joburi foarte bune pe care le aveam în State, că nu pot încă să revin în România şi să dau cu piciorul la şansele pe care America mi le dăduse. Replica lui asta a fost – să nu faci ce poţi, să faci ce trebuie în viaţă”, a subliniat oficialul MFP.
În viziunea secretarului de stat, la momentul actual, România trebuie să fie Greuceanu sau Făt-Frumos în lupta cu pandemia globală. “Toate poveştile seamănă cumva între ele şi suntem în faţa unei încercări, nu doar pentru România. Suntem Greuceanu sau Făt-Frumos cu una dintre încercările periplului fiecăruia dintre noi şi al periplului colectiv pe care îl avem de făcut ca ţară, ca naţiune. Mă refer la pandemia globală şi la situaţia României în special. Modul în care eu aleg să văd aceste lucruri şi cred că nu sunt singurul este să văd în orice criză o oportunitate. Povestea pentru România în aceste zile este un reset fundamental care să permită într-o perioadă de transformări globale un salt în dezvoltare. Este ceea ce au făcut paşoptiştii la 1848 şi după aceea este ceea ce cred că România poate şi trebuie să facă astăzi – să reunim acasă energiile din Diaspora, energiile din ţară şi realmente producând inovarea, optimismul, încrederea pentru a evolua cu toţii. În tot acest rău, în toată această pandemie există şi lucruri bune. În tot acest întuneric există şi lumină şi ţine de noi să activăm aceste energii”, a spus Burduja. AGERPRES