Digitalizarea este domeniul care poate duce la creşterea Produsului Intern Brut al României cu minimum 8% dacă ne-am asuma să aducem Indexul DESI măcar la jumătatea distanţei între unde suntem acum şi borna 90, a declarat, la conferinţa „Digitalizarea României”, Radu Miruţă, secretar al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor.

„Suntem în faţa unei provocări extraordinar de mari pe care România o poate fructifica sau nu. Digitalizarea este domeniul care poate duce la creşterea Produsului Intern Brut în România într-un ritm mai accelerat decât orice altceva. Suntem pe ultimul loc din Europa la gradul de digitalizare, acel Index DESI despre care s-a mai tot discutat şi studii spun că dacă am reuşi să ajungem la 90, acel Index, atingem acea bornă de 90, Produsul Intern Brut ar creşte cu 16,5%. Probabil că la 90 e o chestiune puţin realistă în perioada următoare, însă dacă ne-am asuma să aducem acest index măcar la jumătatea distanţei între unde suntem acum şi acest 90, ar însemna o creştere a PIB-ului cu vreo 8%. Tot Guvernul României, tot Parlamentul se bate pe cât să ia din acel PIB pentru diverse: pentru pensii, pentru creşterea salariilor profesorilor, pentru Apărare, pentru educaţie şi nu au loc în acel PIB, pentru că acel PIB nu este deocamdată suficient pentru toate aceste nevoi. Guvernul României, Parlamentul României, Preşedinţia nu au o altă bandă pe care să alerge şi să crească acest Produs Intern Brut mai rapidă decât aplecarea spre zona aceasta a digitalizării”, a afirmat Miruţă.

În viziunea specialistului, România are foarte mulţi specialişti, dar aceştia „livrează mult pentru companii din afara României”. „Aceşti specialişti livrează mult pentru alte ţări. Aceşti specialişti îşi întorc beneficiile minţii pe care o au în România prin intermediul altora. Aici este o problemă, dar avantajul e că acei specialişti sunt în România. Spre diferenţă de tot ce a fost până acum în zona guvernamentală, acum avem bani în PNRR. Este cea mai mare alocare din toate ţările Uniunii Europene. Avem 450 de milioane de euro pentru Cloud-ul guvernamental pentru digitalizarea României. Deci, specialişti avem, bani avem… Mai e o singură limită: capacitatea statului român de a funcţionaliza un angrenaj între specialişti şi aceşti bani, astfel încât să creştem acest grad de digitalizare. Legile încurcă mai puţin, nu sunt foarte multe chestiuni legislative care să pună frână acestui deziderat. Problema este a oamenilor competenţi, care să aibă putere de decizie. Nu poţi să ai speranţe că se va face Cloud-ul guvernamental dacă unii care s-ar ocupa de acesta nu înţeleg foarte bine ce presupune acest Cloud guvernamental. Este o capacitate administrativă a ţării noastre care, în ultimii 20 de ani, nu a generat rezultatele pe care le-ar fi aşteptat fiecare român. Şi vorbesc nu din perspectiva de politician, vorbesc din perspectiva de cetăţean al acestei ţări care are aşteptări de la serviciile digitale”, a menţionat Radu Miruţă. AGERPRES