Comisiile reunite ale Senatului, cea economică, juridică şi cea de buget-finanţe au avizat favorabil pe 20 februarie două dintre cele trei proiecte de lege propuse de senatorul PNL Daniel Zamfir. Cu 17 voturi pentru, amendamentele legii care prevăd plafonarea dobânzii legale şi remuneratorii au trecut şi urmează calea plenului.

Potrivit ultimelor amendamente aduse de Daniel Zamfir, dobânda anuală efectivă în cazul creditelor ipotecare ar putea fi plafonată la dobânda BNR (în prezent 2,25%) înmulţit cu 2,5, deci un total de 5,62%. Cel de-al doilea amendament vizează nivelul dobânzii anuale efective la creditele de consum la 18%. Senatorul a adus în sprijinul propunerilor sale o listă cu nivelul dobânzilor plafonate în alte ţări europene. Şedinţa s-a încheiat cu 17 voturi pentru, 4 împotrivă şi 3 abţineri.

Astfel, dobânzile anuale efective medii în Franţa sunt de 3,38%, în Germania de 3,36%, iar plafonul maxim al DAE în Spania este de 2,5 ori dobânda-cheie a băncii centrale. Se pare că acest model a stat şi la baza plafonării DAE la creditele ipotecare. Media dobânzilor la nivelul Uniunii Europene era, în 2010, când se resimţeau din plin crizei economice cauzate de bănci prin practicarea creditelor sub-prime (acolo unde mediul economic şi legislativ le permitea asta) de 3,45%, respectiv 5,17% şi 5,07%, în funcţie de perioada creditului.

În România, în aceeaşi perioadă, se plăteau dobânzi medii de 6,65%, 11,60% şi 12,97%. Dobânzile cele mai mari sunt cele la creditele pe termen scurt, fără garanţii şi cu valori de sub 20.000 euro, adresate persoanelor aflate în situaţia cea mai vulnerabilă (sub-prime). Dobânzile cele mai mici sunt la creditele ipotecare. Cele medii sunt la creditele imobiliare mai mari de 20.000 de euro.

Al doilea proiect de lege privind cuantumul maxim pe care recuperatorii îl pot solicita debitorului executat a primit la rândul său aviz favorabil, cu 16 voturi pentru 2 abţineri şi 5 împotrivă. Potrivit acestui proiect, debitorul nu va plăti recuperatorului de creanţe întreaga sumă pe care o datora băncii ci doar dublul valorii dată de recuperator în momentul în care a cumpărat creanţa de la bancă. Mai exact dacă o restanţă de 40.000 de euro a fost cumpărată de recuperator la 10% din valoarea ei, debitorul va plăti recuperatorului de creanţe 4000 de euro x 2 şi nu valoarea totală de 40.000 de euro.