Senatul Universității de Vest din Timișoara a analizat în cursul lunii martie contextul și opțiunile pragmatice pentru reorganizarea activităților didactice din UVT în semestrul al doilea al anului universitar în curs, după încetarea stării de alertă.

“Având în vedere complexitatea procesului de tranziție de la activitățile universitare online sau hibride către cele față-în-față, comunitatea academică a UVT a considerat că o abordare graduală este cea mai înțeleaptă manieră pentru reorganizarea activităților didactice, în noul context în care ne aflăm. UVT a adoptat un plan de tranziție pentru revenirea la cursurile față-în-față, cu realism și cu înțelegere asupra specificităților concrete, respectând criteriile de calitate pentru desfășurarea procesului educațional”, declară Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, Rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), într-un interviu acordat platformei EduManager.ro.

Acest plan a prevăzut continuarea activităților didactice în semestrul al doilea al anului universitar în curs în maniera în care acestea au început, majoritatea programelor desfășurându-și activitățile în format hibrid, iar după 11 aprilie trecându-se la formatul clasic.

“Provocările au fost multiple, legate mai ales de opțiunile logistice pe care le aveau studenții, pentru că, trebuie să subliniez, din cei peste 15 mii de studenți de la UVT, aproximativ jumătate provin din județe ale acestei regiuni și se cazează în spații cu private cu chirie, nu sunt localnici, restul fiind timișoreni sau având locuri în căminele UVT. Așadar, pentru câteva mii de studenți s-a ridicat în martie o problemă concretă, de rezolvare a situației locuirii în Timișoara, în spații pe care nu le accesaseră de luni bune”, arată rectorul UVT.

Potrivit acestuia, au mai existat și alte categorii de provocări, legate de operaționalizarea unor spații reabilitate total în perioada stării de alertă, pentru că UVT a utilizat acest interval pentru investiții semnificative în spațiile de învățământ, în laboratoare și alte categorii de utilități universitare, inclusiv pentru facilități sportive și de evenimente culturale. Toate acestea, pentru a fi aduse în stadiul final, au presupus planuri de accelerare a lucrărilor și chiar replanificarea unor lucrări, pentru ca întreaga universitate să fie pregătită de activitățile în format clasic la 11 aprilie.

 

“Majoritatea universitarilor și a studenților simt că revenirea în universitate este o adevărată ‚renaștere’ a vieții în spațiul universitar”

Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea spune că nu au existat probleme referitoare la disponibilitatea cadrelor didactice pentru revenirea la predarea exclusiv „față în față”. “Este mai degrabă o etapă de readaptare la condițiile concrete ale activităților în format clasic, care înseamnă constrângeri și condiții mai stricte legate de program, interacțiuni, logistică. În plus, mai sunt încă mulți colegi și studenți care au o temere legată de riscurile epidemiologice și de respectarea strictă a regulilor de prevenție în fața răspândirii virusului, pentru că pandemia a ieșit din stadiul critic, dar nu și-a încheiat complet evoluția. Este important să luăm în considerare fiecare caz în parte, cu specificitățile sale, cred că acesta este imperativul etapei”.

Rectorul UVT a observat însă și un entuziasm al revederii și interacțiunilor din activitățile universitare în format clasic. „Este o mare bucurie că majoritatea universitarilor și a studenților simt că revenirea în universitate este o adevărată ‚renaștere’ a vieții în spațiul universitar, mai ales că în UVT se întâlnesc cadre didactice și cursanți din 11 facultăți și sute de programe de studii, de licență, masterat, doctorat sau postdoctorat”, explică Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea.

 

„Mulți dintre studenții din primii ani se află acum în fața unui regim de activitate cu care trebuie să se obișnuiască”

Întrebat care au fost cele mai mari probleme cu care s-au confruntat studenții în momentul renunțării la sistemul hibrid, rectorul universității timișorene spune că, în afară de situația obiectivă legată de spațiile de cazare, nu au existat alt tip de dificultăți, deși studenții din primii ani de studii sunt acum pentru prima dată într-un program fix de cursuri, seminare și activități de laboratoare și activități practice.

“Mai poate fi vorba, în secundar, și despre un gen de efect psihologic legat de trecerea de la activități online la cele față în față, care presupune o perioadă de readaptare la multe situații noi. Inclusiv faptul că mulți dintre studenții din primii ani nu s-au întâlnit decât online până acum și nu au avut o viață atât de normală de grup studențesc, înseamnă pentru ei că se află acum în fața unui prag de trecere la altceva, un regim de activitate cu care trebuie să se obișnuiască.

„Nu în ultimul rând, suntem într-un context defavorabil provocat de situația războiului de invadare pornit de Rusia împotriva Ucrainei, care provoacă anxietăți, temeri subliminale, poate chiar nevroze, explicabile de altfel. Europa nu a mai traversat o situație de război, la acest nivel, timp de 70 de ani, cu astfel de violențe și crime. Ceea ce se întâmplă la granița de nord a României este o sursă permanentă de neliniște pentru oricine, iar studenții traversează o etapă de presiune psihologică, de asemenea. Încercăm să le oferim cel mai bun cadru și toate condițiile de siguranță și calm, prin care să își poată relua viața normală de tineri studenți, în comunitatea universitară din Timișoara”, adaugă rectorul UVT.

 

„Jumătate dintre studenții din universitățile românești vor avea și calitatea de student ce aparține unei alianțe de universități europene”

Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea a participat recent la reuniunea Consiliului Național al Rectorilor, la Iași, principalul subiect al acestei sesiuni de dezbatere dezvoltându-se în jurul modului în care va putea fi fructificată experiența celor doi ani de pandemie și a activităților online pentru viitor. În Rezoluția CNR s-au mai exprimat în clar și alte solicitări importante adresate guvernului și parlamentului. Este vorba de adaptarea legislației, în regim de urgență, pentru consolidarea autonomiei financiare a universităților, dar și de modificarea legislației pentru asumarea de către universități a acordării titlurilor/diplomelor de doctor, în acord cu responsabilitatea universităților.

„Astăzi, universitățile importante din România se internaționalizează în ritm alert, mai ales cele care fac parte din noile alianțe europene, care sunt formate de cooperare și dezvoltare a unor consorții de universități din țari ale UE27 susținute prin finanțări europene începând din 2018. Și Universitatea de Vest din Timișoara face parte dintr-o astfel de alianță, UNITA Universitas Montium, din care mai fac parte alte cinci universități din patru țări vorbitoare de limbi romanice – Italia, Franța, Spania și Portugalia. În România sunt, până acum, zece universități incluse în astfel de alianțe europene, iar în curând vor mai fi incluse încă alte două sau trei universități, astfel că jumătate dintre studenții din universitățile românești vor avea și calitatea de student ce aparține unei alianțe de universități europene, dintre cele 41 de alianțe finanțate de UE”.

„Într-un astfel de proces accelerat de mobilitate educațională și integrare a resurselor și capacităților profesionale formate în aceste rețele de universități, formatul online și hibrid de desfășurare a activităților devine esențial. O universitate europeană, cum este și UVT, își va dezvolta adresabilitatea și programele de studii către studenți din toate punctele cardinale ale spațiului european, urmând ca aceste noi tehnologii și facilități de comunicare online să fie instrumente prioritare pentru succesul și consacrarea internațională”, concluzionează rectorul Universității de Vest din Timișoara.