Producătorii de medicamente, retailerii şi farmaciştii s-au declarat, marţi, împotriva unui proiect de ordin de ministru care prevede raportarea zilnică de către aceştia a situaţiei privind stocurile şi operaţiunile comerciale, inclusiv importul paralel cu medicamente de uz uman.
„Este un volum uriaş de date care se va genera şi, ştiind care este capacitatea administrativă a autorităţilor, avem foarte mari semne de întrebare vizavi de modul în care un asemenea sistem ar putea să funcţioneze. (…) Nu ştim care este necesarul real al pacienţilor români, care sunt cantităţile de care ei au nevoie pentru medicamentele care lipsesc de pe piaţă, ca să putem lua măsurile în aşa fel încât să putem să le aducem în timp util. Ştim foarte bine ce lipseşte de pe piaţă, ştim foarte bine care sunt cauzele. Ce nu este clar în acest moment este care sunt măsurile pe care autorităţilor le vor lua pentru a rezolva problemele acestea. Măsurile sunt complet pe lângă ceea ce ar trebui să se întâmple în mod normal”, a declarat, cu prilejul unei dezbateri publice, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu.
Potrivit acestuia, o astfel de procedură va necesita costuri materiale legate de procesul de interconectare informatică. „Nu ştim pe banii cui, nu ştim cum se va face exact acest lucru, plus că vor trebui să fie oameni dedicaţi procesului de raportare. (…) Acest proiect de act normativ ne arată măsura incompetenţei celor care conduc destinele sănătăţii în România”, a spus Zaharescu.
Directorul Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, Laurenţiu Mihai, a susţinut că proiectul de ordin propus de Ministerul Sănătăţii „nu îşi va atinge obiectivul declarativ, acela de a asigura accesul pacienţilor la tratament”, întrucât acesta nu se adresează „cauzelor reale” din cauza cărora medicamentele „dispar” de pe piaţă.
„Pe de o parte, taxa aberantă de clawback, iar pe de altă parte politica la fel de aberantă de preţ minim în Europa. Nu prevede nicio măsură reală prin care statul ar putea interveni ca să asigure accesul pacienţilor la tratament. Îşi doresc să aibă (n.r. reprezentanţii MS) doar o cantitate imensă de date, industria trebuie să raporteze zilnic stocurile ceea ce bănuiesc că le va oferi o imagine foarte frumoasă, artistică, ar putea face un catalog al clădirilor în pericol de prăbuşire din Bucureşti. S-ar putea să arate foarte frumos, dar oamenii care locuiesc acolo vor fi în acelaşi pericol”, a mai afirmat Laurenţiu Mihai.
Potrivit acestuia, o altă problemă ar fi şi siguranţa datelor comerciale. „Cu siguranţă nu am obţinut răspunsuri satisfăcătoare în ceea ce priveşte siguranţa datelor şi cine va fi în continuare proprietarul datelor după ce agenţii economici vor raporta foarte detaliat toate activităţile economice către o structură, care nici aceea nu a fost clar explicată. Va fi de la MS? Va fi de la ANMDM?”, a adăugat reprezentantul APMGR.
Vicepreşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România Iulian Trandafir a criticat faptul că în proiectul de ordin nu se defineşte foarte clar cine este proprietarul softului şi cine poate prelucra datele raportate. „Datele pe care le doresc să le obţină nu ajută cu absolut nimic. Nu fac decât să urmărească efectul şi nu cauza lipsei medicamentelor. Cauza am mai discutat-o de atâtea ori. Pleacă de la metodologia de calcul a preţurilor la medicamente, continuă cu taxa de clawback, cu nerespectarea legislaţiei în vigoare. Mă îndoiesc profund că distribuitorii mari din România vor raporta la nivel de serie de factură, client. Tot ce înseamnă secret comercial va fi pus pe masă pur şi simplu pentru că există un ordin. Cred că va fi contestat în toate modalităţile cu putinţă. Acest raport nu o să rezolve mai nimic, pentru că sunt stocuri în tranzit”, a susţinut Iulian Trandafir.
Secretarul de stat în MS, Ioana Ursu, a precizat că proiectul de ordin urmăreşte introducerea obligativităţii raportării zilnice a stocurilor de medicamente şi vine din „nevoia Ministerului Sănătăţii şi de a fi proactiv şi nu reactiv”. „În momentul de faţă, avem o problemă mare la MS – aceea că nu ştim dinainte că urmează să avem o problemă de stocuri. (…) Avem situaţii de criză – cea în care ne anunţă un spital, ne anunţă pacienţii sau ne anunţă farmaciştii şi ne spun că nu mai au. Moment în care trebuie să începem căutarea pe lanţ să vedem unde este”, a explicat Ursu. AGERPRES
