Principalele noutăți din știință anunțate în luna iulie

Cunoașterea științifică este diversificată continuu. Zi de zi pe fluxurile de știri ajung informații cu privire la noi descoperiri din diferite domenii, fie că este vorba despre Univers și spațiul cosmic, despre Pământ și biosferă, despre istorie și arheologie, despre mediu etc. Prezentăm o selecție a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare științifică anunțate în cursul lunii iulie.

planeta

Spațiu

Conform unui studiu publicat la jumătatea lunii iulie în revista Nature Geoscience, roverul Curiosity a descoperit pe Marte roci bogate în dioxid de siliciu similare celor din straturile cele mai vechi ale scoarței continentale a Terrei. Această descoperire se alătură altor dovezi potrivit cărora, în trecut, Marte s-ar fi asemănat cu Pământul mult mai mult decât se credea până în prezent.

Tot la jumătatea lunii iulie sonda New Horizons, care a parcurs aproximativ 5 miliarde de kilometri în ultimii 9 ani, a survolat planeta pitică Pluto în interval de mai puțin de o oră și a strâns sute de imagini și date despre atmosfera, geologia și sateliții lui Pluto, informații extrem de importante pentru oamenii de știință în încercarea lor de a înțelege modul în care s-a format sistemul nostru solar în urmă cu aproximativ 4,6 miliarde de ani. Această misiune are o importanță istorică marcând vizitarea ultimei planete rămase complet necunoscute din sistemul nostru solar. Prima sondă care a vizitat cu succes o planetă din sistemul nostru solar a fost Mariner-2 care s-a întâlnit cu planeta Venus în 1962. Trecerea sondei New Horizons prin apropierea planetei pitice Pluto a coincis și cu împlinirea a 50 de ani de la primul survol al planetei Marte realizat de sonda Mariner-4 (14 iulie 1965).

În a doua jumătate a lunii iulie o echipă de astronomi a anunțat descoperirea, prin intermediul telescopului orbital Kepler, aparținând NASA, a unei exoplanete foarte asemănătoare Pământului, Kepler 452b, probabil cea mai asemănătoare dintre toate exoplanetele descoperite până în prezent. Această planetă, cu 60% mai mare decât Terra, este telurică și se află la distanța de 1.400 de ani lumină în constelația Cygnus (Lebăda). Kepler 452b se află pe orbita unei stele foarte asemănătoare Soarelui, cu doar 4% mai masivă și cu 10% mai strălucitoare decât acesta. Conform calculelor astronomilor, această stea este și cu 1,5 miliarde de ani mai “bătrână” decât Soarele. În plus, distanța orbitală a planetei Kepler 452b este egală cu cea a Pământului față de Soare și astfel, la suprafața sa, poate exista apă în stare lichidă, principalul “ingredient” al vieții.

 

Tehnologie

cladiri 3DAutoritățile din Dubai au anunțat la începutul lunii iulie proiectul de construcție al unei mici clădiri de birouri folosind în premieră o imprimantă 3D, într-un efort de a dezvolta o tehnologie care ar reduce costurile și economisi timpul în domeniul construcțiilor. Clădirea va avea un singur etaj, cu o suprafață de aproximativ 185 metri pătrați și va fi imprimată strat cu strat folosind o imprimantă înaltă de peste șase metri.

O mașină care se manevrează numai cu puterea minții a fost testată la jumătatea lunii iulie în China, acest gen de vehicul fiind adresat în primul rând persoanelor cu dizabilități motorii. Realizată de cercetători de la Universitatea Nankai din Tianjin (nord-estul Chinei) în colaborare cu producătorul de automobile Great Wall Motor, automobilul captează impulsurile creierului utilizatorului cu ajutorul a 16 senzori, le analizează și le transmite sistemului de procesare, care le interpretează drept comenzi de a accelera sau a frâna sau de a manevra ușile.

Călătoria în jurul lumii efectuată de avionul Solar Impulse II, alimentat exclusiv cu energie solară, a fost suspendată la jumătatea lunii iulie, din motive tehnice, până în primăvara anului 2016. Repararea bateriilor aparatului Solar Impulse II, deteriorate în cursul deplasării din Japonia spre Hawaii, va dura mai multe luni.

 

Planeta

La începutul lunii iulie a fost publicat un studiu care semnala faptul că Pământul are surprinzător de puține cratere mari de impact, prin comparație cu celelalte corpuri ale sistemului nostru solar. Un total de 188 de cratere au fost confirmate deja, iar alte aproximativ 340 așteaptă să fie descoperite, conform rezultatelor unui calcul probabilistic realizat de cercetătorii germani. Acest număr este neașteptat de mic conform autorilor studiului.

Un alt studiu publicat în prima parte a lunii iulie ajungea la concluzia că în urmă cu aproximativ 260 de milioane de ani s-a produs un fenomen de dispariție în masă care a dus la pierderea a până la 80% dintre vertebratele terestre. Timp de aproximativ două decenii, unii oameni de știință au susținut ipoteza că ar fi existat încă un astfel de fenomen de dispariție în masă, în afara celor 5 cunoscute, în urmă cu 260 de milioane de ani, la sfârșitul stadiului Capitanian al epocii Guadalupian aflată la mijlocul perioadei Permiane a erei Paleozoic. Această ipoteză a fost în sfârșit confirmată.

Pământul s-ar putea confrunta cu o mini-perioadă glaciară începând cu anul 2030 din cauza schimbărilor în ciclurile de activitate ale Soarelui, conform unui studiu publicat în prima parte a lunii iulie de Royal Astronomical Society. Potrivit oamenilor de știință, activitatea solară va scădea cu 60% între 2030 și 2040, determinând o ‘mini-perioadă glaciară’, asemănătoare cu cea care a afectat planeta între 1645 și 1715. În cursul acelei perioade, numite mica eră glaciară, iernile erau deosebit de grele, iar verile, foarte scurte în Europa și America de Nord.

 

Istorie și Arheologie

O echipă de arheologi japonezi a anunțat descoperirea a 24 noi geoglife în deșertul peruan din apropiere de Nazca, geoglife care s-ar putea numără printre cele mai vechi din această zonă. Aceste forme geometrice trasate pe sol au fost descoperite la o distanță de un kilometru și jumătate nord de orașul Nazca și includ o figură similară unor flăcări și alte reprezentări mai greu de recunoscut care ar putea data din secolele III și V înainte de Hristos, potrivit cercetătorilor de la universitatea japoneză.

O analiză de rutină efectuată pe o mumie cu vechime de aproximativ 3.000 de ani a scos în evidență faptul că medicina din Egiptul Antic era mult mai avansată decât se credea până acum și folosea tehnici perfecționate, cu șuruburi metalice și rășini, pentru a vindeca fracturi osoase, conform unui studiu publicat în prima parte a lunii iulie. Descoperirea aparține unor cercetători de la Universitatea Brigham Young din SUA. Cu uimire, ei au sesizat că mumia unui bărbat pe care o supuneau unui test ADN avea în genunchi un șurub ortopedic de aproximativ 23 de centimetri, care fusese fixat cu o rășină cu calități similare cimentului utilizat în prezent la intervenții chirurgicale pe os.

În a doua parte a lunii iulie revista Nature publica informații despre o măsea umană veche de 14.000 de ani care prezintă urmele unei intervenții pentru tratarea unei carii, fiind astfel cea mai veche dovadă a practicării unei intervenții stomatologice din istorie. Cercetătorii au observat o carie în măsea care conținea fragmente de smalț dentar, fragmente ajunse în carie în urma aplicării unei forme primitive de tratament. Această intervenție a fost realizată înainte de moartea specimenului uman la vârsta de aproximativ 25 de ani, conform analizei altor fragmente osoase. Prezența acestor așchii sau fragmente de smalț în interiorul cariei demonstrează că oamenii de la sfârșitul Paleoliticului dețineau niște cunoștințe medicale de bază.

 

Medicină

Natura este vitală pentru sănătatea mintală a oamenilor într-o lume aflată în plină și rapidă urbanizare, conform unui studiu publicat la începutul lunii iulie în Proceedings of the National Academy of Sciences. Printr-un experiment controlat, cercetători din Statele Unite și Suedia au încercat să determine dacă o experiență petrecută în natură poate influența ruminația, o gândire obsedantă axată pe aspecte negative ale sinelui și care este un factor de risc cunoscut pentru boli psihice. Rezultatul a fost că persoanele care au mers 90 de minute prin mijlocul naturii au demonstrat o scădere a tendinței spre ruminație, răspunsurile lor la chestionar fiind diferite după plimbare. Și în activitatea creierului a fost constatată o schimbare consistentă, respectiv scăderea activității în cortexul prefrontal subgenual, regiunea de interes pentru cercetători.

copil operat capPrimul transplant din lume al unei cutii craniene din titan realizată prin tehnica 3D a fost efectuat cu succes, la jumătatea lunii iulie, de o echipă de medici chinezi asupra unei fetițe de trei ani care suferă de hidrocefalie. Operația, care a durat 17 ore, a avut loc la un spital din orașul Changsha, din provincia Hunan, și a fost necesară pentru a reduce dimensiunile capului copilului, care era de patru ori mai mare decât era normal.

O altă premieră medicală s-a produs în a doua parte a lunii iulie când un pensionar britanic, în vârstă de 80 de ani, suferind de degenerescență maculară senilă (DMS) a beneficiat de implantul reușit al unui ochi. Progresele înregistrate după intervenție sunt remarcabile, pacientul putând distinge acum conturul oamenilor și al obiectelor.

 

Fizică

Fizicienii care lucrează cu cel mai mare accelerator de particule din lume, LHC (Large Hadron Collider) al CERN, au anunțat în prima jumătate a lunii iulie descoperirea unei categorii de particule, denumite pentaquarcuri, a căror existență era presupusă, dar niciodată verificată de oamenii de știință. Pentaquarcul este alcătuit din quarcuri, elemente constitutive fundamentale ale protonilor și neutronilor, asamblate conform unei configurații care nu a fost observată niciodată în peste 50 de ani de cercetări experimentale’, conform unui purtător de cuvânt al LHC.

O echipă a Universității Princeton (SUA) a reușit pentru prima oară să observe în laborator fermionul lui Weyl. Fizicianul Herman Weyl îi prezisese existența încă din 1929, cu ajutorul calculelor matematice. În articolul apărut în a doua jumătate a lunii iulie în revista Science, cercetătorii arată că au putut observa particula datorită unui cristal deosebit, din tantal și arsenic. Ceea ce o face unică este absența masei. Spre deosebire de electron, fermionul lui Weyl nu are greutate, ceea ce constituie un imens avantaj față de electron, utilizat ca “mijloc de transport” al datelor în electronica modernă.

O descoperire realizată la CERN și anunțată în a doua parte a lunii iulie reprezintă o lovitură dură pentru Teoria Supersimetriei, o teorie din fizica particulelor menită să umple golurile lăsate de Modelul Standard. Pentru prima oară cercetătorii din cadrul CERN au observat mecanismul extraordinar de rar prin care un quarc “charm” se transformă într-un quarc “up”. Această transformare, devenită posibilă grație acceleratorului de particule LHC, a avut loc exact după cum prezicea Modelul Standard din fizică. AGERPRES