Principalele noutăți din domeniul științei anunțate în luna august

Cunoașterea științifică se diversifică în permanență. Zi de zi pe fluxurile de știri ajung informații cu privire la noi descoperiri din diferite domenii, fie că este vorba despre Univers și spațiul cosmic, despre Pământ și biosferă, despre istorie și arheologie, despre mediu etc. Prezentăm o selecție a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare științifică anunțate în cursul lunii august.

 

Spațiu

Cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, pe care se află modulul robotizat Philae, a trecut la jumătatea lunii august cu viteza de 34,17 km/s prin cel mai apropiat punct de Soare al traiectoriei sale și și-a început drumul spre marginile sistemului solar, însoțită de sonda Rosetta, potrivit Agenției Spațiale Europene (ESA). Cometa, care și-a atins astfel periheliul, s-a aflat la 186 de milioane de kilometri distanță față de Soare și respectiv 265 de milioane de kilometri față de Pământ.

 

Astronomii americani au reușit să fotografieze o exoplanetă foarte tânără, care s-ar fi format în urmă cu mai puțin de 20 de milioane de ani și care ar putea oferi prețioase informații în legătură cu nașterea unor planete precum Jupiter, cu care este comparabilă din multe puncte de vedere, potrivit unui studiu publicat la jumătatea lunii august în revista ‘Science’. Numită ’51 Eridani b’, planeta încă radiază căldură și astfel a putut fi reperată cu ajutorul noului instrument Gemini Planet Imager (GPI), instalat din 2014 pe telescopul South Gemini din Chile.

 

O echipă internațională de oameni de știință a ajuns la concluzia că universul moare încetul cu încetul, a anunțat la începutul lunii august Simon Driver, membru al Centrului internațional de cercetări radioastronomice din Australia.

 

Oamenii de știință au măsurat energia produsă de 200.000 de galaxii și au descoperit că este de două ori mai redusă decât cea generată în urmă cu două miliarde de ani. Cercetătorii au efectuat cele mai precise măsurători de energie realizate vreodată într-o parte destul de vastă a spațiului.

 

Au utilizat șapte dintre cele mai puternice telescoape de pe planetă și au observat timp de opt ani galaxii pe 21 de lungimi de undă diferite, infraroșii sau ultraviolet, în cadrul studiului Gama (Galaxy ans Mass Assembly). Studiul este rezultatul colaborării a circa o sută de oameni de știință de la peste 30 de universități australiene, europene și americane.

 

Tehnologie

 

În a doua parte a lunii august, o echipă de oameni de știință din Japonia a anunțat realizarea unui robot capabil să detecteze după miros oameni și animale care se află sub dărâmăturile unei case sau sub un strat de pământ sau de nisip. Prototipul acestui dispozitiv destinat operațiunilor de salvare în cazul unor catastrofe va fi dezvoltat începând din luna septembrie, scopul fiind intrarea în uz a robotului în anul 2020.

 

Planetă

 

Locuitorii Uniunii Europene risipesc 22 de milioane de tone de hrană pe an, potrivit unui studiu realizat la cererea UE și publicat la jumătatea lunii august de publicația ‘Environmental Research Letters’. Specialiștii susțin că ar putea fi evitată 80% din această cantitate risipită. În absența unor date fiabile, realizatorii studiului au încercat să cuantifice risipa prin consumul de resurse care a servit la producerea ei (apă și azot). Cercetătorii au măsurat amprenta de azot și de apă a populațiilor, doi indicatori de producere a hranei, furnizați de Organizația pentru Alimentație și Agricultură.

 

Primele șapte luni din 2015 au fost cele mai calde înregistrate pe suprafața globului din 1880, când au început să se facă sistematic asemenea măsurători, a anunțat în a doua parte a lunii august National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA, Agenția americană pentru oceane și atmosferă).

 

În lunile scurse de la începutul acestui an, temperatura medie combinată de la suprafața uscatului și a oceanelor a fost cu 0,85 de grade Celsius peste media din secolul al XX-lea și a depășit cu 0,09 grade Celsius precedentul record, înregistrat în anul 2010.

 

Ghețarii din Asia Centrală s-au topit, de la începutul anilor 1960, de patru ori mai repede decât media la nivel global și au pierdut 27% din masa lor, potrivit unui studiu publicat în a doua parte a lunii august de revista ‘Nature Geoscience’. Până în 2050, temperaturile mai ridicate determinate de schimbările climatice ar putea distruge jumătate din stratul de gheață rămas în zona muntelui Tian Shan, a estimat studiul, potrivit căruia acest ghețar constituie o sursă esențială de apă pentru locuitorii din Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan, precum și ai unei părți din nord-vestul Chinei.

 

Istorie și Arheologie

O echipă de arheologi marini a descoperit un monolit preistoric la 40 de metri adâncime, în largul apelor Siciliei, potrivit celui mai recent volum al ‘Journal of Archeological Science’, publicat în prima parte a lunii august. Conform primelor analize, monumentul ar fi fost sculptat manual acum circa 10.000 de ani, fiind descoperit într-un sit care în perioada respectivă era o insulă, numită Pantelleria Vecchia, scufundată după o inundație masivă.

 

Un grup de cercetători suedezi a scos din apele Mării Baltice, în apropierea coastelor orașului Ronneby (sudul Suediei), un fragment al unei corăbii din secolul al XV-lea, care ar fi aparținut regelui danez Hans. Fragmentul din corabia ‘Gribshunden’ seamănă cu un animal fantastic, un dragon cu urechi de leu și cap de crocodil, ținând în gură probabil o pradă.

 

O cercetare publicată în revista britanică ‘Nature Communications’, în a doua parte a lunii august, atestă că strămoșul omului ar fi avut deja o mână ‘modernă’ încă de acum 1,8 milioane de ani, în urma analizelor efectuate pe o falangă descoperită în nordul Tanzaniei. Este vorba despre cel mai vechi fragment de mână găsit până în prezent.

 

 

Medicină

Comisia Europeană a autorizat fabricarea și comercializarea unui nou medicament pentru tratarea carcinomului bazocelular, o formă de cancer de piele. Numit Odomzo, medicamentul este destinat adulților care suferă de acest tip de cancer și nu pot fi supuși intervenției chirurgicale sau radioterapiei. Odomzo a fost deja autorizat în mai multe țări, printre care Statele Unite ale Americii, Australia și Elveția.

 

O replică aproape perfectă a unui creier uman, conținând 99% din genele existente în creierul unui fetus uman cu vârsta de cinci săptămâni, a fost realizată de o echipă de cercetători de la Universitatea de Stat din Ohio și va fi folosită pentru a descoperi tratamente contra unor afecțiuni neurologice, precum Alzheimer și boala Parkinson.

 

Crescut in vitro pornind de la celule adulte de piele umană, acest model de creier — cel mai complex realizat până în prezent — are dimensiunile gumei de la un creion și conține toate principalele regiuni cerebrale și o măduvă a spinării, dar nu are sistem vascular, potrivit rezultatelor cercetării date publicității la începutul lunii august în cadrul unei conferințe pe teme de sănătate în sectorul militar, organizată în statul Florida.

Consumul zilnic de cafea cu cofeină crește posibilitatea de a supraviețui unui cancer la colon și protejează pacienții tratați deja de o revenire a acestei boli, conform unui studiu publicat la jumătatea lunii august de revista britanică ‘Journal of the clinical Oncology’. Cercetarea a fost efectuată într-o clinică de specialitate din orașul american Boston pe un eșantion de o mie de persoane care fuseseră tratate chirurgical și cu chimioterapie pentru cancer colorectal în stadiul III.

 

Fizică

 

Un nou sistem de realizare a prognozelor meteo, care poate anunța ploile torențiale cu 30 de zile înainte de a se produce, ‘fără alarme false și fără omisiuni’, a fost realizat de un colectiv de cercetători de la Institutul de Fizică a Atmosferei din cadrul Academiei de Știință din Beijing, potrivit unui studiu publicat în prima jumătate a lunii august în revista ‘Advances in Atmospheric Sciences’.

 

Echipa condusă de Xia Zhiye a examinat date locale și regionale referitoare la sute de ploi torențiale înregistrate în ultimele decenii în întreaga lume, în China, Japonia, India, America de Nord, Mexic și Marea Britanie, printre altele. La simulările pe calculator făcute în fiecare dintre aceste situații, modelul matematic creat de oamenii de știință chinezi a detectat cu 10 până la 30 de zile mai devreme indicii ale furtunilor care urmau să aibă loc, susține studiul. AGERPRES