Cotaţia aluminiului a urcat anul acesta cu 40% la Bursa de la Londra. Oferta de aluminiu este supusă la presiuni, în special în China, cel mai mare producător mondial. Autorităţile de la Beijing au luat în vizor producţia de aluminiu, care necesită un consum mare de energie, pe fondul luptei împotriva poluării şi a problemelor în aprovizionarea populaţiei cu electricitate. Presiunile împotriva producătorilor de aluminiu au continuat săptămâna aceasta în provincia Guangxi, un important centru de producţie din sud-vestul Chinei.

În cursul zilei de luni, la Bursa London Metal Exchange preţurile la aluminiu au crescut cu 1,8% până la 2.775,50 dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel din martie 2011, înainte de a se tranzacţiona la 2.749 dolari.

Şi titlurile Aluminum Corp of China au urcat cu 10% la Bursa de la Hong Kong. Acţiunile Norsk Hydro au urcat luni la Bursa de la Oslo cu 5%, la cel mai ridicat nivel din ultimii peste 13 ani, în timp ce titlurile Rusal au crescut la Bursa de la Moscova cu peste 4%, la un nivel record. Compania norvegiană Norsk Hydro, care este un producător major de bauxită de la minele din Brazilia, a anunţat că monitorizează situaţia.

Aluminiul, un metal cu o larg utilizare, de la componente auto, la cutii pentru îmbutelierea băuturilor răcoritoare şi electrocasnice, a avut o evoluţie slabă la debutul pandemiei însă se bucură acum de o relansare a cererii consumatorilor pe măsură ce activitatea economică îşi revine.

În următori ani, analiştii se aşteaptă la creşterea cererii pentru aluminiu, odată cu expansiunea vehiculelor electrice şi a energiilor regenerabile. Această apreciere creează o oportunitate pentru producătorii care s-au confruntat timp de mai mulţi ani cu preţuri scăzute şi care deseori au fost nevoiţi să vândă aluminiul în pierdere. AGERPRES