Turismul este cea mai afectat sector de activitate în urma restricţiilor impuse de pandemie, iar singurele soluţii pentru revitalizarea agenţilor economici din domeniul respectiv le reprezintă reintroducerea voucherelor de vacanţă şi neimpozitarea salariului minim, au afirmat participanţii la dezbaterea care a avut loc pe 3 iunie în Comisia pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, pe tema revigorării acestei industrii ce reprezintă 5% din Produsul Intern Brut.

Pe lângă deputaţi, membrii ai respectivei Comisii, la dezbatere au mai participat reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Asociaţiei Incoming România, Asociaţiei de Promovare Turistică, Alianţei pentru Turism, Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR) şi Asociaţiei Delta Dunării. Ei au atras atenţia că este nevoie şi de TVA zero care să stimuleze atragerea turiştilor străini la noi în ţară, de un cadru legal stabil şi predictibil şi de susţinere financiară pentru pierderile suferite din cauza restricţiilor din ultimul an.

Sandor Bende, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii a precizat că, în afara facilităţilor fiscale solicitate de antreprenorii din turism, este nevoie de implicarea tuturor autorităţilor centrale şi locale. „Rolul unităţilor administrativ teritoriale în turism e unul foarte important. Nu e absolut indiferent cum arată o localitate turistică. Ştiu că îngrijirea parcurilor şi a spaţiilor verzi este costisitoare, dar turismul aduce bani. Rolul statului este imens când reglementează, când ajută investitorii. Nu este vorba întotdeauana de ajutorul bănesc, ci şi din punct de vedere legislativ pentru dezvoltarea acestui sector de activitate”, a spus Sandor Bende.

În schimb, operatorii din turism s-au declarat nemulţumiţi de măsurile luate până acum de către autorităţile centrale. „În privinţa compensaţiilor pentru această perioadă dramatică pentru toţi antreprenorii din turism, sentimentul este de părăsire, de abandonare a întregului sector numit turism. Dincolo de măsurile generale – susţinerea şomajului tehnic şi kurzarbeit, era necesară implementarea măsurilor specifice, 1,2 şi 3 şi aceea privind acoperirea a 20% din pierderea cifrei de afaceri. Ceea ce s-a întâmplat în relaţia stat-antreprenor a fost o catastrofă. La nivel european se discută despre al cincilea val de măsuri compensatorii, iar noi încă suntem în derularea primului. Soluţia pe care o propunem: taxă zero la salariul minim în următorii cinci ani. Nu se face din PNRR, dar ar trebui să se facă de la bugetul statului sau din alte zone, această reducere pe taxa de muncă”, a afirmat Dragoş Anastasiu, coordonator al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României şi membru al Alianţei pentru Turism.

Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism au solicitat parlamentarilor să intervină pe lângă Guvern pentru implementarea măsurilor de sprijin destinate agenţilor economici din acest domeniu.

Dragoş Răducan, prim-vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc a depus la Camera Deputaţilor un material cu privire la patru proiecte de modificare a legislaţiei care sunt blocate. Primele trei privesc legea turismului, legea privind măsurile de reabilitare a unităţilor turistice şi proiectul de aprobare a ordonanţei de urgenţă care modifică actul normativ privind voucherele de vacanţă.

„Toată lumea spune că voucherele de vacanţă sunt pentru turism. Nu. Ele sunt pentru populaţia României, pentru angajaţi, să îşi refacă forţa de muncă plecând în vacanţă în ţară. În al doilea rând, ele sunt în beneficiul angajatorului, care va avea parte de un angajat cu forţă de muncă deplină după întoarcerea din vacanţă. Abia în al treilea sau al patrulea rând sunt în folosul antreprenorilor din turism”, a spus Dragoş Răducan.

Prim-vicepreşedintele FPTR a menţionat că ar trebui făcut un proiect-pilot pe hoteluri şi restaurante privind implementarea măsurii neimpozitării salariului minim şi că este necesară fiscalizarea tips-ului (bacşişului), pentru că efortul bugetar nu ar fi foarte mare cu aceste măsuri.

În legătură cu acest aspect, colegul său din FPTR, Nicolae Istrate a arătat: „Reducerea la zero a impozitului pe salariul minim ar însemna un efort bugetar de 32 milioane euro pe an, adică mai puţin de 3 milioane euro pe lună. Dacă am impozita cu 10% tipsul, s-ar încasa la bugetul de stat minim 7 milioane euro pe an. Din 32 milioane euro, dacă scădem cele 7 milioane de la impozitarea tipsului, râmâne un efort bugetar de 25 milioane euro pe an, adică 2 milioane euro pe lună, care ar rezolva problema salariilor din turism”.

Dragoş Răducan, prim-vicepreşedintele FPTR a mai solicitat şi modificarea legii drepturilor de autor, cu privire la modul de calcul şi încasare a acestora. „În perioada pandemiei, unităţile de cazare au plătit drepturile de autor la nivel de 100%, în timp ce gradul de ocupare a fost de 8%, 10% sau 12%. Dorim să plătim drepturile de autor, dar nu pentru spaţii goale, aşa cum sunt acum”, a spus Dragoş Răducan.