„Suntem pregătiţi să intrăm în Schengen, iar nivelul scăzut al contrabandei e un indicator important cu privire la gradul de securizare a frontierelor”, a declarat Oana Iacob, Manager Relaţii Guvernamentale JTI România la conferinţa „Noi responsabilităţi după intrarea în Schengen. România, prima linie de apărare împotriva contrabandei cu tutun”.

Ea a adăugat că „politica fiscală este un factor esenţial în reducerea pieţei negre, iar autorităţile din ţările vecine, care doresc să adere la UE, ar trebui să înveţe din ceea ce s-a întâmplat în trecut în România, din cauza taxării. De exemplu, înaintea războiului, JTI Moldova aducea produse din Ucraina fără taxe vamale, iar acum importă din România cu taxe vamale de 3 euro la mie, ceea ce duce la sporirea poverii fiscale. În plus, autorităţile de la Chişinău pregătesc o creştere de acciză cu mult mai mare decât prevede calendarul existent. Acesta este un factor perturbator pentru companiile care operează pe această piaţă, unde lipsa de predictibilitate a dus deja la retragerea unuia dintre cei mai importanţi jucători, cu potenţial de risc pentru veniturile bugetare, complicând astfel şi mai mult situaţia generată de războiul din apropierea graniţelor Moldovei şi ale României”.

În ultimii trei ani, în România, contrabanda cu ţigarete s-a situat sub nivelul mediu din Uniunea Europeană, de circa 10%, datorită stabilităţii legislative, predictibilităţii fiscale şi acţiunilor de amploare ale autorităţilor, după cum spun oficialii companiilor de tutun. „Dar să nu uităm de unde am plecat. De exemplu, în 2010 comerţul ilegal cu ţigarete a depăşit 36% din cauza măririi bruşte şi neplanificate a accizei cu 50% în mai puţin de nouă luni. Pierderile anualizate la buget s-au ridicat la peste un miliard de euro, iar contrabanda a devenit subiect prioritar pe agenda CSAT. A durat ani de zile până când piaţa legală şi-a revenit. Cu eforturi mari şi resurse importante, în iulie 2022 piaţa neagră a atins un minim istoric, de 6,1%. În septembrie însă, a crescut cu un punct procentual, până la 7,1%. Diferenţa de preţ între produsele legale şi cele de pe piaţa neagră este de circa 6 lei. O diferenţă mare, în actualul context inflaţionist. Ceea ce înseamnă că este nevoie în continuare de eforturi susţinute pentru combaterea comerţului ilicit”, a precizat Oana Iacob.

Când comerţul ilegal scade, creşte piaţa legală şi, totodată, taxele plătite la buget. Doar JTI România a virat anul trecut statului circa 5,6 miliarde de lei, însemnând accize, TVA, plus alte taxe şi contribuţii. Suma e cu peste 14% mai mare faţă de 2020 şi reprezintă aproximativ 80% din cifra de afaceri a companiei.

„Luând în considerare contribuţia industriei la PIB, de peste 1,6%, precum şi actualul context geo-politic, cred că este absolut necesar ca deciziile referitoare la acest sector economic important să fie luate coordonat, în cadrul unui comitet interministerial pentru controlul tutunului, din care să facă parte Ministerul Finanţelor, al Economiei şamd.”, a punctat Oana Iacob.

„România are a doua cea mai extinsă graniţă cu UE, după Finlanda. În eforturile de securizare a frontierelor şi de combatere a contrabandei, parteneriatul public-privat este un element cheie. În ultimii doi ani, am extins campaniile publice anti-contrabandă şi în Republica Moldova. Acest tip de cooperare între mediul privat onest şi autorităţi ar putea deveni un model de urmat şi pentru instituţiile abilitate din ţările vecine. Suntem mândri să putem contribui la acţiunile susţinute ale autorităţilor de a menţine frontierele sigure şi contrabanda la sub 10%. Anul viitor aniversăm 30 de ani în România şi cu siguranţă vom continua să fim alături de statul român în atingerea obiectivelor sale viitoare”, a mai spus reprezentantul JTI România.