Aproximativ o treime dintre români economisesc pentru copiii lor, iar jumătate declară că intenționează să o facă. Mai exact, 29% dintre românii care economisesc o fac pentru viitorul copiilor, în timp ce 48% au declarat că vor face acest lucru în curând.

Preocupările financiare în ceea ce privește viitorul familiei se află, în teorie, la cote ridicate în țară, totuși acest lucru apare, în special, din tradiție și nu dintr-o programare reală a acestora, concretizată în soluții financiare corecte, după cum spune Dana Demetrian, VP Retail & Private Banking BCR. În opinia sa, este loc de mai bine, iar copiii trebuie să se afle pe primul loc în interesele adulților. “Nu este suficient doar să le planificăm, din punct de vedere financiar, viitorul, ci să o facem aplicat și să le oferim spirjinul necesar pentru o educație financiară corectă”, adaugă Dana Demetrian.

Produsele de economisire au înregistrat o creștere cu 35% în prima parte a anului 2015, față de aceeași perioadă a anuui trecut, arată rapoartele analiștilor BCR. “Securitatea financiară este unul dintre cei mai importanți trei factori de care depinde starea noastră de bine și calitatea vieții. Adulții sunt cei care pot să pună bazele educației financiare a copiilor lor învățându-i două abilități importante care stau în spatele comportamentului de economisire: amânarea gratificării imediate și orientarea către viitor. Acestea se învață prin observarea adulților, ghidaj, educare economică explicită, modelare, implicarea copiilor în decizii financiare, oferirea de responsabilități financiare specifice vârstei”, spune psihologul Bogdana Bursuc, director Mind Institute.

Din studiul Erste, realizat de către Imas International, reiese că tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 25 de ani din țară, cheltuiesc, în medie, 33 de euro lunar pe haine, încălțăminte și alte accesorii asociate, cu mult peste media celorlalte țări din estul și centrul Europei, fiind întrecuți doar de austrieci, care cheltuiesc 57 de euro. Cehii și slovacii alocă doar 21 de euro, ungurii 17 euro, croații 22 de euro iar sârbii 18 euro. Principala sursă de educație financiară a tinerilor pe plan local rămâne famillia, în proporție de 95%, în timp ce școala deține un procent de 9% iar băncile 5%, mai explică studiul.