Ministrul Economiei: Nu vom avea capacitatea să absorbim banii europeni fără digitalizarea masivă a administraţiei

Cel mai mare pericol pentru economia României este să nu ne putem organiza, astfel încât să avem capacitatea administrativă să absorbim cele 90 de miliarde de euro care vor veni de la Uniunea Europeană în următorii ani, a declarat ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, într-un interviu acordat Agerpres.

Pentru a înlătura acest risc, este nevoie de digitalizarea masivă a administraţiei, altfel nu vom putea să atragem aceşti bani, să evaluăm proiecte şi să le implementăm, consideră reprezentantul Guvernului.

Totodată, ministrul a arătat că Elcen, producătorul de energie termică al Capitalei, poate ieşi din insolvenţă în acest an, iar Bucureştiul va avea patru centrale moderne în următorii patru ani. Până atunci, “vom ţine vechile centrale în funcţiune aşa cum putem”, susţine el.

În legătură cu vânzarea CEZ România, ministrul a precizat că fondul australian care a achiziţionat compania are un plan de investiţii pe zece ani, pe care îl va prezenta în scurt timp autorităţilor.

De asemenea, Popescu a susţinut că Guvernul nu renunţă la planul de racordare a cât mai multor consumatori la reţeaua de gaze, chiar dacă distribuitorii din acest sector susţin că nu este fezabil, iar majoritatea oamenilor din mediul rural nu-şi vor permite plata facturilor. “A fost fezabil economic să cumperi de la stat când s-a făcut privatizarea, apoi, ca să extinzi, nu mai e fezabil”, a fost replica ministrului.

El a mai spus, în interviu, că încă există băieţi deştepţi în energie care caută tot timpul portiţe pentru a face speculaţii.

 

Să trecem la un alt subiect al zilei: planul de relansare al Elcen. Ce aveţi de gând şi la ce trebuie să se aştepte bucureştenii?

Prima etapă este scoaterea Elcen din insolvenţă. Împreună cu Primăria Capitalei, s-a găsit o formă la care se lucrează ca, printr-un swap în legea bugetului, anumite datorii pe care Primăria Capitalei le are către Termoenergetica, care, la rândul ei, le are către Elcen, care, la rândul său, le are la ANAF, să poată fi compensate. Asta este de principiu. Atunci se vor şterge penalităţile Elcen, pentru că avem Ordonanţa 69 care permite acest lucru. Elcen devine o companie viabilă şi va fi scoasă din insolvenţă.

 

Când?

Virgil Popescu: În perioada imediat următoare. Când se va finaliza acel swap cu Ministerul de Finanţe.

 

Anul acesta?

Virgil Popescu: Anul acesta. Eu aşa mă gândesc, că vom finaliza anul acesta acest swap, nu avem de ce să nu, pentru că există voinţă. În paralel, Elcen a depus pe call-ul de proiecte pe care noi l-am deschis pe Fondul de Modernizare trei proiecte în valoare de 370 de milioane de euro pentru retehnologizarea CET Progresul (160 de milioane), CET Sud (160 de milioane) şi CET Grozăveşti (50 de milioane de euro). Va fi tehnologie nouă şi randamentul va creşte de la 50% la 95%.

În paralel cu reabilitarea reţelelor termice, aţi văzut că s-a semnat contractul de finanţare de 250 de milioane de euro pentru reţeaua termică de transport. Vom avea în patru ani un sistem modern de producere a energiei termice.

Mai facem o investiţie în plus, tot printr-o companie a ministerului, SAPE – Societatea de Administrare a Participaţiilor Statului în Energie – cu CET Titan, care este părăsit, pentru a echilibra întregul inel al Bucureştiului. Acolo vom face o centrală nouă. Au depus proiect de 58 de milioane de euro prin Fondul de Modernizare, astfel încât să nu mai ducem agentul termic din Sud tocmai în Colentina, face peste 24 de ore plimbarea moleculei de apă caldă din Sud (CET Sud – n. r.) până în Colentina şi sunt pierderi foarte mari.

 

Deci toate acestea vor fi gata în următorii patru ani?

Da.

 

Şi până atunci ce fac bucureştenii?

Va fi reabilitată reţeaua uşor-uşor şi vom ţine centralele vechi în funcţiune aşa cum putem. Credeţi-mă că vom ţine sistemul în funcţiune! L-am ţinut şi anul trecut, îl vom ţine şi anul acesta.

 

Sunt deja probleme…

Sunt probleme. În 2016 aveam pierderi de 800 de tone pe oră de apă caldă, acum avem de 2.200 de tone, de trei ori mai mult, iar Elcen a rezistat.

 

Să trecem la un alt subiect: vânzarea CEZ România. Statul român a făcut şi el o ofertă, printr-un consorţiu de companii, şi aţi spus că nu credeţi că este un eşec faptul că a câştigat altcineva. De ce?

Îmi menţin părerea. Tot timpul, într-o licitaţie, există cei care câştigă şi cei care pierd. Fondul de investiţii probabil a oferit un preţ mai mare decât a oferit consorţiul românesc, nu este absolut nicio problemă. Banii care s-ar fi dus în achiziţia CEZ se vor duce în investiţii în acelaşi domeniu.

Nu înseamnă că acele active pleacă din ţară. Le-a cumpărat un fond de investiţii din Australia. Eu le-am cerut să ne spună planul lor de investiţii în perioada următoare, pentru că la discuţiile preliminare, după ce au semnat contractul, au spus că au un plan de investiţii pe zece ani.

 

La ce vă veţi uita în CSAT, când veţi analiza tranzacţia, în afară de planul de investiţii?

O să vedem exact. Aşteptăm notificarea să ne spună ce vor să facă cu compania pe care au luat-o. Eu îmi doresc să vină cu investiţii, nu să o exploateze şi să facă un exit.

 

Veţi analiza şi de unde vin banii?

Nu este problema Ministerului Economiei. Evident că se vor lua toate măsurile să fim siguri că această tranzacţie este una care respectă toate regulile pieţei.

 

Să vorbim puţin şi despre gazele din Marea Neagră. Ce se va întâmpla dacă nu se va ajunge anul viitor la un consens pe Legea offshore?

Cel puţin declarativ, eu am văzut că toate partidele politice din eşalonul unu îşi doresc Legea offshore, deci cred că vom avea o largă majoritate care va avea voinţa politică să modifice legea, astfel încât decizia de investiţii pentru proiectul Neptun Deep să poată fi luată.

 

Despre proiectul BRUA: în trecut, o persoană din conducerea ANRE afirma că, într-o primă fază, BRUA va fi o ţeavă goală pe care o vom plăti noi, toţi românii. Ce spuneţi despre asta?

Eu am spus şi atunci: mai bine tăcea persoana respectivă şi-şi vedea de problema de reglementare.

 

Există gaze pentru BRUA?

BRUA nu a fost gândită pentru gazele din Marea Neagră, ca să fie foarte clar. BRUA este o investiţie europeană, care presupune aducerea gazelor din Azerbaidjan, din TAP şi TANAP, pe coridorul vertical, în România, mai departe Ungaria şi Austria. Tot prin BRUA mai poate fi adus LNG-ul din porturile din Grecia.

 

BRUA este gata. Şi gazul?

Este gata pe teritoriul românesc. Lăsaţi-mă să termin! România şi-a făcut treaba, în proiectul BRUA, la nivelul interconectorului cu Ungaria avem în momentul de faţă, prin BRUA, o posibilitate de export şi import de gaze de 1,75 de miliarde de metri cubi. Să nu uităm că România era în procedură de infringement pentru că, prin legislaţie şi tehnic, ţinea blocat exportul. Prin BRUA s-a rezolvat această problemă.

În caz de ceva, avem pe unde să luăm gaz şi putem ajuta pe cineva. Înseamnă că România a devenit un jucător pe piaţa gazelor din regiune. Până se va realiza interconectorul între Bulgaria şi Grecia – eu cred că anul viitor vor începe, iar directorul Sterian (Ion Sterian, directorul general al Transgaz – n. r.) are dreptate când spune că între Bulgaria şi Grecia s-a tras de timp. Eu sunt convins că prin implicarea Comisiei Europene, după alegerile noastre, va exista un dialog foarte deschis cu Comisia Europeană să finalizăm şi acest lucru. Finalizarea interconectorului dintre Bulgaria şi Grecia va aduce acel gaz.

Sigur că şi Ungaria va trebui să ia o decizie. Ei au propus o soluţie alternativă, Comisia Europeană, din ce ştiu eu, nu a acceptat acest lucru: să folosească sistemul existent din Slovacia, spunând că este mai ieftin. Ar trebui ca cetăţeanul european să nu sufere ca preţ, pentru că prin Slovacia se plăteşte un tarif de transport mai mare.

 

Şi este mai ieftin să facem o conductă nouă?

Ar trebui făcute nişte calcule şi văzut. Dacă tariful de transport pe ruta directă este mai mic decât prin Slovacia, atunci să-şi facă treaba. Acolo s-a ajuns şi se încearcă o negociere. Eu sper în continuare că Ungaria îşi va face linia directă, pentru că, în momentul când a fost conceput proiectul BRUA, a fost concepută conducta directă prin Ungaria şi Austria.

 

Am înţeles. Dar, în acest moment, BRUA este o ţeavă goală.

În acest moment, abia s-a finalizat BRUA. Şi nu este o ţeavă goală, pentru că, de la interconectorul de la graniţa cu Ungaria, se poate duce prin acelaşi interconector. S-a mărit capacitatea. Şi, în plus, la conducta BRUA se pot lega reţelele de distribuţie, ceea ce este un lucru foarte mare. Am realizat o conductă pe bani europeni în interiorul României, unde, prin sistemul naţional de transport, putem pune gaz în ea şi putem lega unităţile administrativ-teritoriale la reţeaua de gaze.

 

Aveţi în plan racordări masive la reţeaua de gaze. Aţi făcut vreun studiu câţi oameni îşi doresc asta şi câţi îşi permit facturile la gaze?

Am văzut un studiu acum câteva zile al Comisiei Europene şi România are cel mai mic preţ la gaz în momentul de faţă. Am reuşit acest lucru prin liberalizarea pieţei.

 

Este un context acum. De unde ştiţi că, peste un an, doi, preţul nu va fi dublu?

Şi cu ce se poate încălzi cetăţeanul român în mediul rural, de exemplu?

 

Care este cea mai ieftină soluţie?

Gazul. Lemnele nu le mai putem tăia, iar preţul lor a crescut foarte mult. Toţi cei cu care discut din zona mea vor racordare la reţeaua de gaze. Înseamnă că oamenii au realizat că pădurile nu se mai pot tăia şi nu mai poţi fura lemne din pădure şi atunci trebuie să găseşti o soluţie. Nu mai vorbesc de faptul că este mult mai comod să ai o centrală pe gaze. Eu cred că se pot găsi soluţii inclusiv pentru acordarea unor subvenţii pentru instalaţiile din casă ale oamenilor, că pentru primării este mai ieftin să ofere subvenţii pentru centrale în casă decât să subvenţioneze alt sistem de combustibil. Cred că extinderea reţelelor de distribuţie de gaze naturale este o necesitate de prim rang.

 

În acelaşi timp, companiile de distribuţie spun exact invers: că aceasta nu este o soluţie viabilă economic pentru oameni.

Eu aş întreba companiile de distribuţie şi le-am şi întrebat: ce au făcut în ultimii 20 de ani, câte extinderi au făcut? Şi v-aţi dat şi răspunsul: nimic. Efectiv nu s-a făcut nimic. Există companii de distribuţie care aveau concesionată o anumită zonă dintr-o localitate, aşa a fost contractul, aşa au preluat, şi de atunci n-au mai făcut nimic. Ce vină au oamenii care stau în aceeaşi localitate şi acolo nu este gaz? Pur şi simplu pentru că compania de distribuţie se prevalează de chestia că nu este economic. Nu, aşa ceva nu poate să existe! Dacă este economic în partea asta a oraşului, este economic şi în partea cealaltă.

Am avut acelaşi lucru şi în Drobeta Turnu Severin. Am avut gazul adus din 2008 şi o companie de distribuţie care nu are forţă financiară. 10% sau 12% din Severin este racordat în acest moment la gaze. Purtăm de patru ani aceste discuţii cu compania. Nu face, găseşte tot felul de tertipuri. Aceste lucruri nu mai pot continua. La Severin, întâmplător, s-a găsit soluţia: să vină Romgaz, are forţă financiară, e companie naţională, poate prelua inclusiv acea companie şi are şi o piaţă care deja aşteaptă gazul.

Dar în alte părţi există distribuitori mari care nu vor vinde şi atunci ei trebuie să se gândească că nu mai merge aşa. În Parlament s-a modificat legea şi s-a introdus obligativitatea racordării. Am văzut că nu le convine domnilor obligativitatea racordării, dar n-au ce să facă. Eu pot să înţeleg că nu poţi să investeşti o perioadă de timp, dar nu pot să înţeleg să privezi de dreptul la confort termic populaţia din aceeaşi localitate. Şi, mai mult, primarul din acea localitate, săracul, nici nu poate să acceseze fonduri europene, să facă el, pentru că are deja un concesionar exclusiv, de pe vremuri, pe acea zonă, deci este blocat complet. Asta am făcut în Parlament prin modificarea legislaţiei, am deblocat aceste lucruri. Ori faceţi, ori lăsaţi pe alţii să facă.

 

Deci, practic, ei au refuzat să investească?

Da, s-au ascuns în spatele unor considerente economice, că nu e fezabil economic. Dar fezabilitatea economică o făceau tot ei. Deci, a fost fezabil economic să cumperi de la stat când s-a făcut privatizarea, atunci a fost fezabil. Apoi, ca să extinzi nu mai e fezabil. Pe bune? Nu pot merge aşa! Eu sunt mai prudent când ascult comentariile şi argumentele operatorilor de distribuţie. Sigur, le ascult, dar le trec prin filtrul gândirii mele şi le spun: “Poate, parţial, prin anumite locuri aveţi dreptate, dar nu aici”. Au avut dreptate când Parlamentul le-a pus nişte amenzi pe cifra de afaceri pe grup, erau prea mari, poţi fi de acord că pot exista abuzuri, dar, pe de altă parte, nu pot fi de acord să privez dreptul anumitor cetăţeni români la confortul termic.

 

Credeţi că mai există băieţi deştepţi în energie?

Băieţi deştepţi vor fi şi vor exista tot timpul. Problema este cum vom reuşi să îi îngrădim, astfel încât să nu se manifeste. Tot timpul vor fi încercări. Dar, uşor-uşor, cu o legislaţie adecvată, restrângem aceste posibilităţi, închidem portiţele. Băieţii deştepţi sunt foarte inventivi în general şi vor încerca să le găsească tot timpul. Rolul Guvernului, al Parlamentului este să închidă aceste portiţe, printr-o legislaţie corespunzătoare.

 

Care sunt ultimii băieţi deştepţi cu care v-aţi luptat?

Puteţi vedea ultimele decizii luate de ANRE, prin care anumite companii şi-au pierdut licenţa. Statul român, în general, trebuie să aibă grijă să nu existe lacune legislative şi să se întâmple tot felul de speculaţii. Din cauza unora, nu dau numele, se ajunsese să nu putem importa gaz din afară, când aveai nevoie, tocmai din cauza unui tarif de interconectare foarte mare, care era la nivelul preţului gazului. A fost la începutul guvernării noastre, moştenită, de întrebat ar trebui întrebaţi cei de dinainte de ce s-a întâmplat aşa ceva.

 

Care credeţi că este, în acest moment, cel mai mare pericol pentru economia României?

Sunt foarte mulţi bani europeni care vor veni în perioada următoare de la Uniunea Europeană, vorbim de 80 de miliarde, încă 4 miliarde prin programul SURE şi încă 6 miliarde prin Programul de Modernizare. Deci, vorbim de 90 de miliarde de euro. Pericolul pe care îl văd eu cel mai mare este să nu ne putem organiza, astfel încât să avem capacitatea administrativă să absorbim aceşti bani.

Am pornit la nivelul ministerului un program-pilot prin care vrem să digitalizăm totul şi am digitalizat acordarea granturilor pentru IMM-uri. Cred că un program de genul acesta trebuie extins pentru absolut toate fondurile europene. În momentul în care reuşim să finalizăm o digitalizare de acest gen nu vor mai fi probleme cu absorbţia fondurilor europene, pentru că, dacă nu vom reuşi să aducem aceşti bani în perioada în care ni s-a spus că îi putem accesa, iar, pe Planul de Rezilienţă vorbim de 2024, deci un termen şi mai scurt, e clar că economia va avea de suferit. Deci, este un challenge pe care trebuie să ni-l asumăm.

Fac o paranteză. Ieri am avut un mesaj pe messengerul privat de la Facebook de la un antreprenor căruia nu i-a venit să creadă că i-au intrat banii în cont şi şi-a cerut scuze pentru alte mesaje dinainte. Şi mi-a mai spus că este cea mai bună aplicaţie informatică care a existat până acum pentru absorbţia de fonduri europene.

Nu este perfectă, mai sunt bug-uri, pentru că a trebuit să o facem într-un timp foarte, foarte scurt şi o mai adaptăm din mers, dar odată ce e finalizată o să pornim cu extinderea şi pe celelalte programe. Electric Up va fi pe aceeaşi platformă. Nu mai vreau să văd coadă de antreprenori la uşă, la ghişeu, să vină să depună dosarul, iar bugetarul să îi trimită în altă parte.

Deci, asta vreau: digitalizare la nivelul ministerului şi sunt convins că se va face şi în alte ministere şi vor fi toate funcţionale la nivelul Guvernului.

 

Există şi antreprenori care vă cer demisia pentru că nu continuaţi programul Start-Up Nation…

Nu aş vrea să discut în polemică cu un domn care este consultant de Start-Up Nation. Acest program, aşa cum l-am găsit, a trebuit să achităm şi va trebui până la sfârşitul anului să achităm toate deconturile depuse şi vom face acest lucru, am vorbit cu ministrul Finanţelor.

Prefer să lansez un Start-Up Nation în forma nouă, aşa cum am anunţat, Start-Up Tech Nation, orientat spre digitalizare, spre eficienţă antreprenorială, decât acel Start-Up Nation social unde, şi acum dacă vă uitaţi pe OLX, veţi găsi firme care îşi vând afacerea. Nu vreau să dau drumul la ceva nou până nu plătim tot din urmă. La începutul anului viitor vom da drumul şi noului program.

Dacă acei tineri antreprenori s-ar fi interesat, ar fi văzut că la nivelul Ministerului Fondurilor Europene există buget şi program lansat de Start-Up pentru tineri. Este deja lansat. Nu trebuie să se uite doar la Ministerul Economiei. Este adevărat, pentru tineri studenţi, pentru licenţă, pentru tineri masteranzi şi pentru tineri doctoranzi. Practic, tinerii pot, în momentul de faţă, să caute acest program şi să-şi facă o afacere acolo. Şi, din ce ştiu eu, suma e mai mare de 40.000 de euro.

 

Deci, succesul atragerii tuturor fondurilor europene pentru România este o digitalizare masivă a administraţiei?

Da, o afirm cu tărie, am spus-o, premierul o ştie şi e de acord cu acest lucru. Trebuie să ne digitalizăm, altfel nu vom avea capacitatea administrativă să putem atrage, să evaluăm proiecte şi să le putem da drumul. AGERPRES