Mihai Matei, CEO Essensys: “Universitățile tehnice trebuie susținute prin măsuri guvernamentale; cererea de programatori este mare”

Matei MihaiRomânia are o piață IT&C bine dezvoltată, în care cererea de programatori este mare, însă este nevoie și de măsuri guvernamentale prin care sistemul universitar să fie susținut mult mai bine prin finanțare și mărirea locurilor la universitățile cu profil tehnic, a declarat, Mihai Matei, CEO Essensys, într-un interviu acordat Agerpres.

Referitor la Legea securității cibernetice, Matei susține că este nevoie de o dezbatere serioasă, însă trebuie să existe, totuși, un control atunci când se aduce în discuție subiectul cartelelor prepay. “Nu văd de ce ar fi o problemă să-ți dai buletinul când cumperi o cartelă pre-plătită, dacă îți dai datele atunci când îți faci un abonament”, a susținut Mihai Matei.

Essensys este un furnizor de soluții și servicii software premium. Compania, înființată în anul 2005, este Microsoft Certified Partner și are deschise două birouri în România, respectiv la București și Brașov. În cei peste 11 ani de activitate, Essensys a derulat mai mult de 100 de proiecte, a contabilizat peste 100 de certificări și a înregistrat, în 2015, o cifră de afaceri mai mare de două milioane de euro. Portofoliul de clienți cuprinde nume precum BCR, ING, Microsoft, Reuters, Xerox, Intercapital, IntelliQ sau Aviva. La ora actuală, în cadrul companiei lucrează 50 de angajați.

Cel mai nou produs al companiei — Dynamic Dox — a fost lansat pe piață în 31 martie și vizează digitalizarea, respectiv simplificarea operațiunilor în cadrul unei companii și face trecerea de la procese de avizare ad-hoc, clasice sau cvasi-electronice (pe hârtie sau prin intermediul e-mailului), cum se întâmplă la ora actuală, la procese structurate, integrate și digitalizate.

 

– Cum a fost pentru Essensys anul 2015, din punct de vedere al afacerii?

– A fost foarte bine. Vorbim despre cel mai bun an al nostru de până acum. Am avut o creștere de peste 60% a cifrei de afaceri. Am încheiat anul cu o cifră de afaceri de peste două milioane de euro. Rezultatul s-a datorat atât dezvoltării noastre, cât și derulării de noi proiecte. Anul trecut, ne-am consolidat foarte bine și ne-a confirmat faptul că deschiderea biroului din Brașov a fost un succes. Practic, și biroul din Brașov a fost un driver pentru noi. De asemenea, anul acesta plănuim să extindem acel birou.

– Ce așteptări aveți pentru 2016?

– Anul acesta estimez că vom avea o creștere sigură de două cifre, undeva de 10 — 15%. Eu sper spre 50% și mă aștept real la 30%. Vom continua să dezvoltăm echipa din București și echipa din Brașov. Vrem să creștem numărul de personal cu cel puțin 30%. În momentul de față, avem 50 de angajați și am vrea să ajungem, până la finalul anului, undeva la 60 — 65 de angajați.

– Compania există de 10 ani pe piața autohtonă de profil. Cum este în piața aceasta în care hățișul birocratic nu e de neglijat?

– Pentru noi nu e așa un mare hățiș pentru că noi nu prea avem clienți publici. În general, clienții cu care lucrăm sunt privați. Plus că noi nu avem un portofoliu foarte mare de clienți. Modelul nostru de business este recurent, practic ne facem treaba foarte bine pentru client. De obicei, avem mai mult de un proiect pentru fiecare client. Avem clienți cu care avem 20-30 de proiecte. În general, clienții noștri sunt mari, enterprise, inclusiv din străinătate.

– Anul trecut, prezentați acel proiect elaborat — simulatorul de zbor Artmacs, destinat instruirii controlorilor de trafic aerian. Ce s-a mai întâmplat cu acest proiect?

– Proiectul se dezvoltă în continuare. Este în mentenanță, se implementează. Nu mai e un proiect atât de activ pentru noi. Deja, este mai mult comercializat în momentul acesta, sunt implementări.

– Pentru că vorbim despre proiecte, ce înseamnă noul produs pe care l-ați lansat — Dynamic Dox?

– Noi, până acum, am avut un business care a fost bazat pe servicii și consultanță, timp de 11 ani de zile. Astăzi (31 martie 2016, n.r.) lansăm primul nostru produs care se numește Dynamic Dox, în care am investit foarte mult și din punct de vedere financiar, și din punct de vedere al resursei umane, inclusiv pe plan personal. Vorbim tot despre un produs enterprise, care permite digitalizarea proceselor într-o companie, într-o instituție. Practic, permite organizațiilor să transforme procesele interne în procese digitale. În loc să purtăm o hârtie, o cerere de concediu de exemplu, dintr-o parte în alta, avem un sistem care este ușor de configurat, ușor de implementat, care simplifică lucrurile. Practic, în loc să scrii cererea de concediu într-un Word, după care să o duci la șefi să o semneze, produsul nostru permite să depui cererea electronic, după care merge la aprobare. Următorul aprobator primește e-mail, îl deschide, apasă un buton de aprobare și asta e tot. Am calculat că un astfel de proces derulat în mod clasic durează cam 20 de minute. Cu Dynamix Dox operațiunea durează doar 3 minute… Acesta este un proces simplu, dar ne putem imagina ceva mai complex. Imaginați-vă o cerere de achiziții. Deci, toate procesele se pot automatiza.

– Ce organizații vizați pentru a cumpăra acest produs?

– Astăzi lansăm produsul, iar în instituțiile publice oportunitatea este uriașă. În momentul în care implementezi un astfel de produs și noi îl avem gata făcut, ușor de implementat, simplu, poți să eficientizezi administrația publică. Practic, de astăzi începem să vindem produsul. Fiind un produs enterprise, fiecare ofertă se personalizează. Obiectivul nostru nu este să facem profit imediat din acest nou produs. Nu avem un target de vânzări, pentru noi este un demers pe termen lung. Focusul este să vindem, dar este mult mai important ca în primele 5 — 10 implementări să avem niște clienți care sunt absolut încântați de produse.

– Aș vrea să schimbăm registrul. Care este părerea dumneavoastră despre importanța securității cibernetice într-o companie, pe fondul discuțiilor care au loc pe tema Legii specifice?

– Domeniul acesta este atât de complicat din punct de vedere tehnic… Cred, totuși, că un anumit control ar fi absolut necesar. Din punctul meu de vedere, opiniile din spațiul public sunt foarte radicalizate. Avem, pe de o parte, pe cei care nu vor să aibă absolut deloc control, și nu sunt de acord deloc cu asta și, pe de altă parte, ceilalți jucători foarte activi și care vor să aibă un control absolut. Părerea mea este că e important să existe o dezbatere pe tema asta. Ceva control trebuie să existe. Pe mine, personal, nu mă deranjează. Nu văd de ce ar fi o problemă să-ți dai buletinul când cumperi o cartelă pre-plătită, dacă îți dai datele atunci când îți faci un abonament.

– Recent, ministrul Comunicațiilor a anunțat o propunere prin care autoritățile ar dori ca deducerile acordate programatorilor absolvenți de facultate să fie aplicate și elevilor care termină liceul. Ce părere aveți?

– Vreau să spun, în primul rând, că media angajaților noștri este peste liceu. Din punctul meu de vedere, propunerea nu cred că va avea un impact. Pe de altă parte, cred că e un lucru bun, dar în meseria de programator, în proporție de 95%, oamenii au terminat o facultate, pentru o meserie care presupune un fundament teoretic. Există, într-adevăr, oameni care au început o facultate, dar pe care au abandonat-o. Cel mai bun programator în viață pe care îl cunosc a abandonat facultatea, de exemplu. Deci, faptul că nu ai o facultate nu înseamnă că nu poți fi un bun programator.

– Cum vedeți piața de profil din România, la momentul acesta?

– Avem probleme mari cu piața muncii. Trebuie să existe măsuri guvernamentale pe zona asta. Există o mare cerere de programatori. Din punct de vedere al forței de muncă, piața merge din ce în ce mai prost. Cred că trebuie găsite soluții, nu știu, să fie mai bine finanțate mai bine universitățile, mărite locurile la universitățile tehnice. Trebuie să vedem că digitalizarea va crește. Poate că peste 30 de ani, 50% dintre oameni vor face programare. Industria din România cred că poate să acopere foarte bine, să creeze cerere foarte mare, oameni bine pregătiți în domeniu. Nu industria are neapărat o problemă, ci vorbim despre cât de mult poate să filtreze sistemul universitar.

– Afirmați, într-un alt interviu, că primii bani i-ați făcut pe când erați în clasa a VIII-a. Ce sfaturi aveți pentru tinerii care vor să se dezvolte pe plan profesional și chiar să-și deschidă un business?

– Să învețe și să nu piardă vremea numai cu distracție. Dacă sunt pasionați de meseria asta, să învețe. E o piață care se dezvoltă, e profitabilă și în creștere. AGERPRES