Mihai Daraban (CCIR): “Economia românească este tot mai competitivă și poate face față concurenței pe piețele internaționale”

daraban_mihaiExporturile sunt din nou un motor al creșterii economice, fapt ce demonstrează că economia românească este tot mai competitivă și poate face față concurenței pe piețele internaționale, a declarat Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), într-un interviu acordat Agerpres.

Acesta estimează că exporturile vor continua să crească cu peste 7% anual și vor trece în 2016 de pragul de 60 miliarde de euro. Președintele CCIR apreciază creșterea exporturilor ca fiind și un rezultat al strategiei promovate de Sistemul Cameral, de recâștigare a unor piețe tradiționale, unde renumele produselor și serviciilor românești este încă viu.

 

– La ediția din aceasta toamnă, 941 de firme vor primi Premiul Național, clasându-se pe locul I în Topul Firmelor, ca urmare a rezultatelor înregistrate în 2014. Ce înseamnă, mai exact, aceste performanțe, dincolo de diplome?

– Dincolo de recunoașterea performanței prin acordarea trofeelor și a diplomelor, Camera de Comerț și Industrie a României încearcă, prin intermediul Topului Național al Firmelor, să facă auzită vocea mediului de afaceri atât în țară, cât și peste hotare. Catalogul, în formă tipărită, dar și în format electronic, inclus pe un CD, va ajunge la toate misiunile diplomatice ale României, la toate ambasadele din România și la toate organizațiile importante ale mediului de business din lume. Este modul prin care CCIR promovează companiile românești, este cartea de vizită a mediului de afaceri autohton. Ne dorim ca în fiecare an efectele să se vadă în contracte încheiate cu parteneri străini, în creșterea exporturilor, dar și în creșterea cifrei de afaceri și a profitului.

 

– Topul Național al Firmelor, ediția din 2014, a clasat pe primele trei locuri la nivel național 2.433 de firme, a căror cifră de afaceri era de 80 miliarde de euro. În acest an, 2.490 de companii s-au clasat, în diverse domenii, pe primele trei locuri și însumează o cifră de afaceri de 87 miliarde de euro. Este Topul, prin prisma acestor cifre, o radiografie a mediului de afaceri?

– Metodologia de realizare a acestui Top este una riguroasă. Sunt analizate cifra de afaceri, profitul în exploatare și numărul de angajați pentru sute de mii de firme. Sunt cifre exacte, nu estimări. Sunt cifre care ne oferă o imagine reală a mediului de afaceri din România. Deși a crescut cifra de afaceri însumată de ocupanții primelor trei poziții în clasament, trebuie să spun un alt fenomen este îngrijorător: reducerea numărului de companii cu capital autohton. Sunt din ce în ce mai puține companii sută la sută românești. În comparație cu anul 2013, în anul 2014 numărul acestor companii este cu 4.000 mai mic. Ar trebui ca acest lucru să fie o temă de gândire pentru toți cei care iau decizii care afectează în mod direct mediul de business:—Guvernul, Parlamentul. Iar clasamentul făcut de Camera de Comerț și Industrie îi poate ajuta în acest sens pentru că se observă foarte ușor evoluția companiilor, pe fiecare domeniu în parte.

 

– Topul este un moment de bucurie al performerilor economiei. Care sunt, însă, provocările de zi cu zi cărora le-au făcut față cei care astăzi sunt premiați?

– Pentru a putea fi vocea mediului de afaceri, trebuia să știm cu exactitate, chiar de la ei, care sunt problemele cu care se confruntă. Tocmai de aceea, în primăvară, Camera de Comerț și Industrie a României a comandat un studiu pentru a înțelege dificultățile și nemulțumirile companiilor pe toate nivelele. Foarte mulți se plâng de birocrația sufocantă și este o problemă pe care o ridică în mod constant. Mai departe, noi punem în discuție această temă la fiecare întâlnire pe care o avem cu autoritățile statului. În plus, conform acestui studiu, peste 80% dintre firme reclamă legislația instabilă și nivelul ridicat al fiscalității, urmate de starea infrastructurii rutiere, drept aspectele cu cel mai mare impact negativ asupra activității lor. 58% dintre companii consideră că statul menține numeroase reglementări inutile și costisitoare. 63% dintre reprezentanții companiilor cred că un factor cu un puternic impact negativ asupra activității lor este reprezentat de corupția din administrație. De asemenea, un procent similar apreciază activitatea DNA. 87% dintre companii doresc să interacționeze cu un singur organ de control, după modelul german.

 

– În anul 2014, au fost înmatriculate 101.627 firme la ONRC, dintre care cele mai multe, 56.381, sunt SRL-uri. Tot în 2014 au fost suspendate 18.336 firme. Peste 20.600 de firme au intrat în insolvență. În aceste condiții, 6.630 firme se clasifică în Topul Național al Firmelor. Cum apreciați performanța mediului românesc de afaceri, în ansamblul lui, în 2014? Care au fost sectoarele cele mai performante și de ce?

– Din totalul de peste 653.000 de societăți care au depus bilanțurile financiar-contabile la sfârșitul anului 2014, au fost selectate pentru Topul Național, în conformitate cu metodologia topului constituită la nivel național, un număr de 6.630 de firme. Analizând mai în profunzime datele statistice de care dispunem, în baza rezultatelor transmise de toate Camerele de Comerț Județene și centralizate de noi, putem avansa un barometru real al evoluției economiei în anul 2014. Astfel, se poate spune că industria a performat cel mai bine. La nivelul celor mai puternice firme din industrie, respectiv al celor peste 2.400 de firme calificate în Top, am avut o cifră de afaceri la nivel național de 49 miliarde de euro și un profit în exploatare de 4,6 miliarde de euro. Pe poziția imediat următoare se află cele aproape 950 de firme din comerț și turism, care au înregistrat o cifră totală de afaceri de 40,3 miliarde de euro și un profit în exploatare de 1,7 miliarde de euro.

Pe locul următor, după numărul de companii, am putea clasa serviciile, cu peste 2.000 de companii care s-au încadrat în top și o cifră totală de afaceri de circa 31 de miliarde de euro, de circa trei ori mai mare față de cifrele din topul realizat anul trecut și cu un profit de exploatare de 1,6 miliarde de euro. Creșterea numărului acestor firme este un indicator al evoluției cererii de pe piață, deci al tendinței evidente de expansiune a sectorului serviciilor în România anului 2014. Prezența în Top a unui număr de circa 600 de firme din domeniul de cercetare, dezvoltare și high-tech este remarcabilă, mai ales pentru atenția acordată modernizării și inovării în economie.

 

– Cum apreciați activitate firmelor exportatoare și ce estimări aveți pentru anul 2015?

– Exporturile sunt din nou un motor al creșterii economice. După ce în 2014, pentru prima dată în istoria României, exporturile au depășit pragul de 50 de miliarde de euro, estimăm și pentru acest an o nouă depășire a estimărilor inițiale. Conform calculelor specialiștilor, exporturile vor continua să crească cu peste 7% anual și vor trece în 2016 de pragul de 60 miliarde de euro.

Acest indicator demonstrează că economia românească este tot mai competitivă și poate face față concurenței pe piețele internaționale. Totodată, creșterea exporturilor este și un rezultat al strategiei promovate de Sistemul Cameral, de recâștigare a unor piețe tradiționale, unde renumele produselor și serviciilor românești este încă viu.

 

– Cum au contribuit misiunile economice internaționale la consolidarea mediului de afaceri?

– În primul rând, strategia Camerei de Comerț și Industrie a României este de a deschide noi piețe pentru mediul de afaceri, în afara Europei, în Asia de Sud-Est, Asia Centrală, America de Nord și Golful Persic. Acordăm o atenție suplimentară zonelor dinamice din punct de vedere economic, piețelor emergente cu potențial ridicat de creștere și dezvoltare.

Una dintre cele mai importante realizări în acest domeniu a fost misiunea economică din SUA, organizată în perioada 28 septembrie — 2 octombrie 2015, la New York și Washington DC, împreună cu Bursa de Valori București. Misiunea a fost un real succes și a consolidat în plan economic parteneriatul strategic încheiat cu SUA. Subliniez faptul că a fost una dintre cele mai puternice delegații la nivel de reprezentativitate a mediului de afaceri.

Pe agenda misiunii au figurat, printre altele, întâlniri de lucru cu oficiali din cadrul Departamentului pentru Comerț (DoC) al Statelor Unite. Cu această ocazie, am discutat despre importanța creșterii schimburilor comerciale între România și SUA și despre implementarea în România a unui plan de acțiune în ceea ce privește comerțul (Romanian Commercial Action Plan).

Un moment de referință în relațiile bilaterale îl reprezintă semnarea parteneriatului între CCIR și Camera de Comerț a Zonei Metropolitane New York, care este o premieră pentru România. Cele două părți și-au propus să colaboreze pentru atragerea investițiilor străine în România, pentru susținerea legăturilor cu administrația locală și informarea autorităților cu privire la nevoile investitorilor, pentru încurajarea și facilitarea contactelor între antreprenorii români și cei din zona metropolitană a orașului New York. La New York a avut loc și Business Invest, un forum de afaceri care a creat și valorificat oportunități de colaborare între mediul de business din România și cel din America.

 

– Care sunt țintele conducerii CCIR pentru dezvoltarea mediului de afaceri românesc în 2016?

– Pentru 2016 ne-am propus să sprijinim în continuare debirocratizarea mediului de afaceri, facilitarea și simplificarea accesului firmelor românești la surse de finanțare, provenite inclusiv din fonduri structurale și de coeziune. De asemenea, ne propunem să continuăm demersurile pe lângă Guvern și Parlament, în vederea reducerii fiscalității, pentru simplificarea sistemului de taxe și impozite și pentru stimularea investițiilor și climatului investițional. Ținta noastră este ca România să devină una dintre cele mai prielnice destinații pentru dezvoltarea afacerilor din regiune, o atracție pentru investitori, fie ei români sau străini. Nu în ultimul rând, ne propunem să sprijinim dezvoltarea capitalului românesc, pentru a-i da forță economiei noastre și a-i asigura o dezvoltare sustenabilă. AGERPRES