Nu putem vorbi în România despre o criză a deşeurilor, ci despre o preocupare permanentă pentru a îmbunătăţi sistemul de management al deşeurilor, a declarat, într-o dezbatere de specialitate, Mihaela Frăsineanu, secretar general adjunct în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

„O să încep prin a spune că, din punctul de vedere al tuturor, cred, nu putem vorbi despre o criză a deşeurilor. Vorbim despre o preocupare permanentă pentru a îmbunătăţi sistemul de management al deşeurilor în România, fie că vorbim despre deşeurile municipale, fie că vorbim despre fluxurile specifice, respectiv deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, de baterii şi acumulatori, de anvelope, de ulei uzat etc. Este o preocupare permanentă pe care România a avut-o nu numai odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Noi, din punctul nostru de vedere, al ministerului, avem o veche istorie în ceea ce înseamnă colectare şi reciclare deşeuri, mai ales a celor valoroase, care sunt de fapt, resurse pentru a fi reintegrate în circuitul economic”, a spus Frăsineanu.

Potrivit reprezentantei MMAP, în România, deşi există legislaţie de mediu, problemele apar în momentul în care planurile gândite la nivel central se pun în aplicare.

„E nevoie de mai mult efort, pentru că legislaţie există în România. Avem ceva probleme în momentul în care punem în aplicare ceea ce se gândeşte la nivel central. Acesta este şi motivul pentru care, în anul 2020, conform raportărilor făcute de Agenţia Naţională de Protecţia Mediului la Eurostat, România nu şi-a îndeplinit obiectivul de reciclare pentru deşeurile municipale. Am fost undeva spre 12% după revederea tuturor tuturor datelor pe care operatorii economici şi autorităţile locale le-au raportat. Acum suntem în finalizarea analizei şi coroborării datelor raportate pentru anul 2021 şi din rezultatele preliminare a reieşit faptul că vom depăşi acest minim de 12%. Din păcate, nu este suficient, pentru că obiectivul a crescut de la 50 la 55% şi suntem în situaţia în care trebuie neapărat să facem paşi mult mai rapizi şi mult mai importanţi. Din această monitorizare a implementării Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, pe lângă modificările legislative, îmbunătăţirea legislaţiei, a reieşit şi faptul că avem nevoie de colectare separată, de colectare la sursă, astfel încât ceea ce consumăm câteodată în exces, în mod obligatoriu, să nu mai ajungă în depozitele de deşeuri. Pe de altă parte, nu putem să ţinem pasul cu ce se întâmplă, cel puţin la nivelul Uniunii Europene, dacă nu facem paşi mai departe şi dacă nu începem să vorbim despre economie circulară”, a explicat Mihaela Frăsineanu. AGERPRES