McKinsey&Company: Veniturile nete ale băncilor în România, după costul cu riscul, ar putea scădea cu aproape 58 de miliarde de lei

Băncile din România ar putea înregistra scăderi de aproximativ 58 de miliarde de lei ale veniturilor nete după costul cu riscul, până în 2025, comparativ cu veniturile care erau aşteptate înainte de pandemie, din cauza costurilor de risc şi a volumelor mai scăzute, relevă datele celei mai recente analize McKinsey&Company.
Băncile ar putea să se confrunte cu două etape de provocări în lunile şi anii următori, potrivit McKinsey Global Banking Annual Report, studiu publicat în decembrie 2020. Într-o primă fază, este aşteptat ca pierderile cauzate de creditele neperformante să atingă nivelul maxim pe termen scurt – până la sfârşitul anului 2021. Ulterior, pe fondul unei redresări lente a economiei, băncile din România s-ar putea confrunta pe termen mediu cu provocări importante la nivel operaţional din cauza presiunii crescute asupra veniturilor şi a marjelor.
Cea mai probabilă situaţie pe termen lung este una de creştere lentă, se menţionează în studiu.
Veniturile bancare nete după costul cu riscul pot scădea cu până la o treime în 2021 comparativ cu 2019. Băncile ar putea rămâne cu o rentabilitate a capitalului sub 10% în anii următori, comparativ cu o medie de 12,6 % în perioada 2016-2019.
Cererea de credite atât pentru consumatori, cât şi pentru companii ar putea rămâne la un nivel redus pentru o vreme, consideră specialiştii McKinsey&Company.
“Criza actuală a creat provocări majore în privinţa modului în care funcţionează băncile în România, provocări din care băncile trebuie să înveţe şi să se adapteze în consecinţă. Sunt cel puţin două domenii cheie pe care băncile trebuie să le prioritizeze în perioada următoare: întărirea proceselor şi abilităţilor de gestionare a riscurilor şi asigurarea unei baze solide pentru dezvoltarea lor ulterioară. Astfel, băncile pot limita impactul negativ al pandemiei şi totodată se pot pregăti pentru revenirea la creştere printr-o îmbinare adecvată produs – canal utilizat, în linie cu nevoile şi preferinţele în schimbare ale clienţilor”, afirmă Alexandru Filip, Partener Coordonator McKinsey & Company România.
Potrivit cercetării, băncile vor trebui, pe termen scurt, să se concentreze pe îmbunătăţirea abilităţilor de gestionare a riscurilor pentru a menţine costurile de risc sub control. Pe termen mediu şi lung, vor fi nevoite să exceleze în managementul riscului în context digital, acesta urmând să fie un diferenţiator cheie pentru creştere, mai ales în condiţii de cerere limitată.
Pe măsură ce amânările de plată a creditelor se vor încheia, băncile din România se vor confrunta cu un număr crescut de clienţi (persoane fizice şi companii) cu probleme de plată.
“Va fi necesar ca băncile să acţioneze rapid pentru a asista debitorii aflaţi în situaţii dificile şi pentru a limita la minim efectele asupra provizionării. Estimările McKinsey indică faptul că băncile se pot aştepta la o reducere cu 10-15% a costurilor de risc prin transformarea practicilor de recuperare a datoriilor. Transformarea proceselor de creditare este, de asemenea, o necesitate pentru bănci. Băncile ar trebui să-şi reanalizeze modul de lucru şi unde se situează faţă de bunele-practici moderne de creditare. De exemplu, decizia instantanee pentru acordarea creditelor pentru persoane fizice sau decizia asistată de algoritmi în privinţa aprobării condiţionate a unor noi tranzacţii pe segmentul corporate. Termenii de creditare favorabili şi cu pre-aprobare vor fi diferenţiatori cheie pentru bănci odată ce vor apărea provocările de volum şi/sau business nou”, spun experţii.
Pentru a-şi consolida baza de creştere, băncile româneşti vor trebui să îşi reorienteze strategia. Înainte de pandemie, ele s-au concentrat pe protejarea capitalului, promovarea produselor cu randament ridicat (de exemplu, creditele de consum) şi furnizarea de finanţare pentru sectorul public. În acelaşi timp, venitul net al sistemului bancar este dominat de dobânzi, ceea ce creează un nivel ridicat de dependenţă faţă de împrumuturi.
Gradul de incluziune financiară este încă redus: doar şase din zece români au un cont bancar, potrivit experţilor din industrie. Deşi veniturile lunare în lei au crescut cu aproape 10% anual în ultimul deceniu, gradul de penetrare bancară a urcat cu mai puţin de două puncte procentuale în aceeaşi perioadă. Mai mult, datele comparative faţă de celelalte pieţe din regiune indică un potenţial de creştere, atât pe segmentul de împrumuturi, cât şi pe cel de economisire. De asemenea, cei care economisesc, fac acest lucru prin cash sau depozite, produsele alternative fiind foarte puţin utilizate spre deosebire de alte ţări din Europa Centrală şi de Est, relevă documentul.
Potrivit sursei citate, există în continuare cerere pentru produse bancare, dar acestea nu sunt clar diferenţiate. Băncile ar trebui să-şi consilieze mai mult clienţii în privinţa alegerii unui produs şi, totodată, ar putea să-şi schimbe portofoliul prin reorientarea de la împrumuturi mari, de lungă durată, către servicii de finanţare sau refinanţare pe termen scurt şi produse de acumulare. Acest lucru poate fi însoţit de oferte non-financiare şi servicii cu valoare adăugată, susţinute de consultanţă, pentru a limita în acelaşi timp dependenţa de veniturile din dobânzi.
“Clienţii par a fi mai dispuşi ca niciodată să utilizeze serviciile bancare digitale şi mobile, deci este nevoie ca băncile să fie cât mai prezente în online. De exemplu, băncile pot construi pe acest interes spre digital, determinându-şi clienţii, prin oferte corespunzătoare, să folosească mai mult serviciile digitale atunci când îşi aleg un produs de economisire/investiţii, concomitent cu creşterea rolului lor în dezvoltarea nivelului de educaţie financiară şi investiţională în rândul consumatorilor”, susţin experţii.
În opinia acestora, pentru a limita impactul negativ al crizei COVID-19, băncile româneşti trebuie să-şi îmbunătăţească modul de operare. Acest lucru implică o atenţie mai mare pentru experienţa utilizatorului, agilitate şi tehnologie digitală.
De asemenea, clienţii se aşteaptă tot mai mult ca băncile să anticipeze nu numai produsele şi serviciile de care au nevoie, ci şi cum şi când au nevoie de ele. Băncile ar trebui să analizeze constant experienţa pe care o oferă clienţilor, deoarece satisfacţia şi loialitatea acestora vor fi influenţate puternic de acest aspect.
În plus, integrarea agilităţii operaţionale va fi crucială pentru bănci. Pentru a beneficia de cele mai bune metode noi de lucru, băncile pot prioritiza anumite acţiuni şi practici: instituţionalizarea unor noi tipuri de luare a deciziilor, o atenţie sporită oferită clienţilor şi regândirea modului de lucru pentru echipe agile şi care muncesc de la distanţă.
Totodată, o bază digitală puternică va fi un element esenţial pentru a permite băncilor iteraţii rapide ale produselor şi experienţe personalizate pentru utilizatori. Prioritizarea rapidă (în următoarele trei – şase luni) a investiţiilor în tehnologie digitală modernă va permite băncilor să îşi eficientizeze operaţiunile şi să îndeplinească aşteptările clienţilor. AGERPRES