Opt din zece operatori economici (83%) din sectorul industriei lemnului anticipează blocaje majore în activitate, odată cu implementarea, începând cu data de 31 ianuarie 2021, a noului SUMAL 2.0 – Sistemul informatic integrat de urmărire a materialului lemnos, arată un sondaj derulat de Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn, cu suportul de comunicare al Fordaq – Comunitatea Forestierilor.
Conform rezultatelor cercetării, trei sferturi (75%) dintre respondenţi consideră că extinderea controlului prin SUMAL 2.0 pe întreg lanţul de industrializare şi comercializare este o orientare greşită a controlului şi o risipire a resurselor. În viziunea acestora, controlul eficient este la prima punere pe piaţă, de la pădure la primul depozit.
De asemenea, 79% din totalul celor chestionaţi susţin că pregătirea implementării este haotică, în lipsa metodologiei de populare a bazelor de date şi de instruire a utilizatorilor, în timp ce şase din zece (60%) persoane evaluează aplicaţiile SUMAL Avize şi SUMAL Registru Electronic inaplicabile în puncte esenţiale, prin lipsa recepţiilor, a neclarităţii completării avizelor pentru cherestea, lipsa stabilităţii aplicaţiilor şi resetarea frecventă cu pierderea datelor.
Pe acest fond, 83% dintre operatori spun că vor avea blocaje semnificative în activitate, dintre care 49% estimează o afectare a activităţii în proporţie de 10% – 50% pe 1-3 luni, iar 34% vorbesc despre o afectare a activităţii de peste 50% şi blocaje pe termen lung cu efecte sistemice asupra industriei lemnului.
„Răspunsurile conturează o realitate simplă şi nefardată, pe care ministerul de resort refuză să o vadă. Astfel de evaluări simple de impact ar trebui să însoţească fiecare măsură legislativă cu un impact atât de mare asupra unui întreg sector economic. Din păcate, suntem obligaţi să mergem înainte cu această implementare forţată în virtutea inerţiei, împotriva tuturor evaluărilor de orientare greşită a dezvoltărilor, împotriva evidenţei lipsei de pregătire a implementării şi a funcţionalităţii aplicaţiilor, împotriva evaluărilor de impact economic şi social negativ prin blocajele induse”, a afirmat Cătălin Tobescu, preşedintele AIL – Prolemn.
În acest context, Prolemn, Fordaq şi alte organizaţii independente din sector încearcă să ofere suport pentru operatorii economici în implementarea SUMAL 2.0. Astfel, Prolemn a organizat un seminar public de instruire, distribuit pe larg între profesioniştii din sector, şi menţine o pagină de resurse utile operatorilor din sector. Totodată, Fordaq – Comunitatea Forestierilor a lansat un forum de suport pentru implementarea SUMAL 2.0, care sistematizează informaţiile şi instrumentele de suport existente, dar care poate de asemenea ajuta utilizatorii mai experimentaţi să împărtăşească celorlalţi utilizatori din experienţa lor, regăsindu-se astfel răspunsuri la întrebările frecvente.
Sondajul de specialitate a fost realizat pe baza unui chestionar completat de 339 de profesionişti ai lemnului de pe întregul lanţ valoric: ocoale silvice (32%), operatori din sectorul de exploatare forestieră (27%), industria de prelucrare a lemnului (24%), transportatori (3%), operatori din lanţul de comercializare şi utilizatori de materiale lemnoase (14%).
Din datele oficiale ale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) reiese faptul că SUMAL 2.0 este folosit, la ora actuală, de 10.000 de utilizatori, iar începând cu data de 31 ianuarie varianta SUMAL 1.0 rămâne disponibilă doar pentru consultare.
SUMAL 2.0, platformă ce a devenit funcţională începând din data de 31 ianuarie 2021, obligă la încărcarea de fotografii din mai multe unghiuri ale lemnului încărcat pentru orice transport din România, precum şi însemnarea în pădure a parchetelor de masă lemnoasă cu coordonate GPS, înainte de a se efectua tăierea. Mai mult, în noul SUMAL se vor putea vedea zilnic toate volumele de material lemnos din orice depozit din ţară. AGERPRES