Trei din zece lideri (peste 30%) de companii din România sunt de părere că noile forme de a munci care s-au impus în contextul pandemiei şi, în special, cele de la distanţă au facilitat recrutarea de talente din străinătate, dar aproape jumătate dintre respondenţi (46,2%) susţin că lipsa legislaţiei specifice reprezintă cel mai mare obstacol când vine vorba despre angajarea de personal din afara ţării, arată datele unui sondaj realizat de EY România.
Conform cercetării, pe locul al doilea în topul problemelor, cu 20,5%, se află inflaţia şi instabilitatea economică, iar pe cel de-al treilea loc aspectele ce ţin de motive sociale (11,5%), la acelaşi nivel cu neadaptarea la cultura organizaţională. Ultimul loc a fost ocupat de lipsa diversităţii în cadrul companiilor, cu o pondere de 6,4% din totalul celor chestionaţi.
Cifrele arată că, pentru a angaja un cetăţean străin în România, din cauza birocraţiei, procesul poate dura în medie opt luni.
Rapoartele oficiale relevă faptul că, în ultimul deceniu, peste 100.000 de cetăţeni din afara Uniunii Europene (UE) au venit să lucreze în România în domenii, precum: textile, HoReCa sau construcţii.
„Totuşi, există domenii care în continuare se confruntă cu o lipsa a forţei de muncă, unul fiind sectorul IT&C. Acesta reprezintă un paradox, fiind domeniul care a evoluat tot mai mult în România, însă mediul universitar românesc nu reuşeşte să furnizeze forţă de muncă la nivelul cererii pieţei pentru acest sector. Alte domenii ce trebuie avute în vedere sunt BPO (Business Process Outsourcing) şi servicii suport (back office şi client support) şi retail. Cu privire la sectorul BPO şi servicii suport, atât mediul privat local, cât şi cel public trebuie să prezinte cât mai rapid o strategie în acest sens, pentru că România a fost nominalizată ca fiind a doua cea mai selectată locaţie în materie de investiţii străine în servicii suport la nivel european”, conform EY Attractiveness Survey România 2022.
În acelaşi timp, respondenţii consideră că viitorul mobilităţii internaţionale a angajaţilor este în strânsă legătură cu digitalizarea – 40,5%, urmată de viitorul mobilităţii legat de strategia de afaceri (19%). Pe a treia poziţie, cu 17,7% dintre sufragii, se află eficienţa operaţională, iar pe cea de-a patra capabilităţile noi (15,2%). Pe ultima poziţie respondenţii au menţionat conformarea fiscală – 2,5%.
De asemenea, peste jumătate dintre persoanele intervievate în sondajul EY cu privire la mobilitatea internaţională a forţei de muncă au răspuns că în companiile lor nu se lucrează de la distanţă (56,4%) şi numai 11,5% că activitatea şi operaţiunile firmei se desfăşoară complet în regim „remote”. Aproape 80% din totalul celor chestionaţi apreciază că atragerea de talente din afara ţării reprezintă un avantaj pentru mediul de business românesc.
Referitor la sectoarele de afaceri din România care au cel mai mult nevoie de recrutarea de talente externe, 16% dintre respondenţi au menţionat serviciile medicale, urmate de sectorul turismului şi industria hotelieră (9,3%) şi de serviciile profesionale (8%).
Datele incluse în studiu au fost colectate în perioada aprilie – mai 2022, de la echipe de conducere cu funcţii de la management până la CEOs/Parteneri cu precădere din departamente de resurse umane, din diverse companii aparţinând următoarelor sectoare: Comerţ (14,8%), Servicii medicale (8,6%), IT, Software, Internet (7,4%) Servicii profesionale – cercetare, consultanţă, comunicare (13,6%), imobiliare şi construcţii (8,6%), industria auto (4,9%), Bunuri de larg consum – produse alimentare, produse medicale şi de întreţinere a locuinţelor (3,7%) şi Servicii financiare 3,7%. AGERPRES
Lipsa legislaţiei specifice afectează recrutarea de talente din străinătate
