Uniunea Europeană pune la dispoziţie 1,8 trilioane de euro pentru două programe de ieşire din criză – Recovery Plan şi Next Generation EU – din care 30% pentru finanţarea ţintelor privind schimbările climatice, iar potenţialul României în sectorul energetic este uriaş în actualul context strategic, a declarat preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), Iulian Iancu, într-o conferinţă online de specialitate.
„Potenţialul României (în sectorul energetic – n. r.) în noul context strategic este uriaş. Noi, toţi, ştim ce oportunităţi sunt descrise în actualul context de către Uniunea Europeană prin programul de guvernare, respectiv European Green Deal. Acum zece ani discutam despre faptul că trăim într-un sistem de o complexitate infinită, aflat într-un foarte sensibil echilibru şi menţionam încă de atunci că acest echilibru este afectat în fiecare zi de factori care ţin, pe de o parte, de jocul politic, jocul geopolitic, jocul geostrategic, care se traduce prin conflicte şi, iată, că până astăzi România se află la graniţa unei ţări aflată în război – Ucraina. De asemenea, vorbeam despre conflictul din Orientul Mijlociu, care nu s-a diminuat, ci este continuare extrem de grav şi nu se întrezăreşte o încheiere rapidă a acestuia. Mai nou, a apărut un conflict la care nu ne gândeam, între Azerbaidjan, Armenia şi Turcia, la care a intrat ca actor-cheie şi Rusia. Pe cealaltă parte, în continuare 75% din mixul nostru de combustibili pentru energie îl reprezintă combustibilul fosil. La toate aceste provocări se adaugă această criză generată de pandemie şi care a creat un şoc la nivel mondial tuturor statelor lumii, afectând într-un mod echivalent cu un Al Treilea Război Mondial”, a susţinut Iancu.

Expertul a adăugat că programul de guvernare al Uniunii Europene reprezintă „vehiculul de ieşire din criză şi de relansare economică”. „Răspunsul pentru aceste provocări vine dintr-o singură direcţie: tehnologia. Din fericire, acum suntem într-un univers global în care Siemens este un lider mondial şi prezenţa sa în România oferă speranţa că elementele-cheie ale programului european să devină o realitate. Din punct de vedere al tehnologiei, ar trebui să vedem care sunt priorităţile. Acest program de guvernare (al Uniunii Europene – n. r.) părea că ar fi în afara a ceea ce astăzi se numeşte criza pandemiei COVD-19, dar nu. Este folosit, ba, mai mult, este vehiculul de ieşire din criză şi de relansare economică, drept pentru care Uniunea Europeană încă de la jumătatea anului trecut a lansat un ‘road map’ al ieşirii din criză şi a descris două programe: Recovery Plan şi Next Generation EU. Suma pusă la dispoziţie este de 1,8 trilioane (de euro – n. r.), din care 30% va finanţa ţintele privind energia, schimbările climatice, diminuarea emisiilor. Uniunea Europeană este singurul bloc de state din lume care îşi propune să reducă emisiile cu 55% până în 2030 şi pentru aceasta îşi asumă acest lucru în două etape desfăşurate în paralel”, a explicat preşedintele CNR-CME. AGERPRES