Investiţiile în publicitate urmăresc interesul faţă de canalele media: internetul crește constant, presa scrisă scade abrupt

publicitateInvestiţiile în publicitate urmăresc interesul publicului faţă de canalele media, iar cota internetului în domeniu a crescut de la 1% la 17% în ultimii zece ani, indică un studiu al Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT).

Analizând evoluţia distribuţiei investiţiilor bugetelor de publicitate pentru fiecare canal media de-a lungul ultimilor 10 ani se observă fluctuaţii majore în cazul internetului şi presei scrise şi evoluţii moderate în cazul celorlalte canale, relevă studiul.

Conform datelor publicate în cadrul Media Fact Book, analizând bugetele nete ale investiţiilor în publicitate, cota ce revine internetului este în prezent de 17%, faţă de 1% în 2005. În cazul presei scrise cota scade de cinci ori, de la 24% în 2005 la 5% în prezent.

TV-ul deţine cea mai mare cotă a bugetelor de publicitate, crescând până la 64% în prezent, în timp ce panotajul descreşte până la 8% iar radioul se menţine aproape constant la 6% din piaţă, potrivit studiului.

“Analizând evoluţia accesului oamenilor la diversele canale media şi pe cea a investiţiilor în publicitate, observăm că în general există o corelaţie între cei doi indicatori. Analizând la nivelul anului 2015 ponderea timpului de expunere la fiecare canal din totalul timpului mediu zilnic petrecut de o persoană pe cele cinci canale şi procentul investiţiilor în publicitate, observăm că tv-ul este cel ce deţine cea mai favorabilă poziţie, în timp ce panotajul pe cea mai defavorabilă”, precizează BRAT.

Astfel, interesul românilor faţă de canalele media obişnuite a suferit modificări semnificative în ultimii 10 ani. Televiziunea, radioul şi presa scrisă se confruntă cu o tendinţă de descreştere a interesului publicului.

“Internetul este singurul canal câştigător, clasându-se în 2015 pe poziţia a treia în consumul de media, după tv şi panotaj”, arată studiul.

Panotajul, un mediu de expunere a mesajelor publicitare şi nu un purtător de conţinut media, înregistrează o evoluţie constantă.

Dacă în 2005, 48% din populaţia oraşelor citea zilnic cel puţin o publicaţie tipărită, în prezent publicul de presă nu depăşeşte 13% din populaţie. O scădere semnificativă a consumului zilnic este evidentă şi în cazul radioului – de la 59% la 36% din populaţie, în cazul tv-ului descreşterea fiind de 13 procente, de la 89% la 76%.

Interesul oamenilor s-a canalizat către internet, utilizatorii zilnici crescând de cinci ori în ultimii 10 ani şi atingând 56% în 2015 în mediul urban. Panotajul este cel care nu a suferit modificări în ultimii 10 ani, el fiind influenţat doar de obiceiurile zilnice de călătorie ale oamenilor, care s-au menţinut constante.

Potrivit BRAT, internetul a asimilat în timp conţinut scris, audio sau video de pe celelalte media, adăugând prin facilităţile de accesibilitate şi interactivitate ale platformei ingredientele necesare succesului. O astfel de abordare va schimba paradigma actuală de măsurare media şi va fi probabil efectuată doar sub presiunea unor jucători globali foarte puternici, fie ei de partea celor ce investesc în publicitate sau de partea creatorilor de conţinut, deţinătorilor de spaţiu publicitar.

Analiza are la bază timpul pe care oamenii declară că îl petrec accesând/fiind expuşi fiecărui canal media şi nu provine din studii de măsurare pasive a acestor timpi de expunere. Astfel, indicatorul poate fi mai subiectiv în evaluarea concretă a timpului, dar relevă percepţia oamenilor, timpul pe care ei îl alocă în mod conştient fiecărui mediu în parte. Pentru comparabilitatea rezultatelor s-au analizat timpii medii raportat la întreaga populaţie urbană pentru toate mediile, precizează sursa citată.

Dacă acum 10 ani timpul mediu petrecut pe internet era de 30 de minute pe zi, acum acesta depăşeşte trei ore, la egalitate cu tv-ul. AGERPRES