Săptămâna europeană a mobilităţii este o iniţiativă a Comisiei Europene, prin care, în fiecare an, între 16 şi 22 septembrie, se încearcă găsirea de soluţii inovatoare la problemele actuale de mobilitate urbană, potrivit site-ului http://ec.europa.eu/.
Logo-ul din 2021 a Săptămânii europene a mobilităţii este „Move sustainably, stay healthy”. Tema anului este „Safe and Healthy with Sustainable Mobility”, dorind să se aducă un omagiu dificultăţilor resimţite de Europa şi de întreaga lume pe parcursul pandemiei de COVID-19. De asemenea, tema se referă şi la oportunităţile de schimbare rezultate din această criză de sănătate fără precedent din Europa, precizează site-ul https://mobilityweek.eu/.
În 2021, la Săptămâna europeană a mobilităţii, participă 1.400 de oraşe din ţările europene – dar nu numai – şi 33 de ţări. Din România participă nouă oraşe, conform site-ului https://mobilityweek.eu/.
Bazându-se pe succesul Zilei internaţionale fără maşini, iniţiată în Franţa, în 1998, şi marcată anual la 22 septembrie, Săptămâna europeană a mobilităţii a fost lansată la 19 aprilie 2002, la Bruxelles, fiind, în prezent, susţinută de Direcţia Generală Mobilitate şi Transport a Comisiei Europene. Comisarul european pentru Mediu din acea perioadă, Margot Wallström, a precizat că scopul dedicării unei săptămâni acestui eveniment este de a contribui la conştientizarea nevoii de a schimba tiparele noastre privind mobilitatea şi de a combate efectele schimbărilor climatice, notează site-ul http://ec.europa.eu/.
Evenimentele desfăşurate în săptămâna 16-22 septembrie au scopul de a-i determina pe cetăţeni să încerce şi alte mijloace de transport şi să încurajeze promovarea dezvoltării unui transport urban durabil, se mai arată în iniţiativa CE din aprilie 2002. De asemenea, aceste evenimente ar trebui să permită administraţiilor oraşelor şi business-urilor să testeze iniţiative de transport noi, cum ar fi ariile pietonale, vehiculele electrice, reţele de transport pentru biciclete şi autobuze pentru navetă, se mai arată în iniţiativa Comisiei.
Din 2002, de când a fost lansată campania, impactul a fost major, atât în Europa, cât şi în lume, foarte multe oraşe alăturându-se campaniei şi fiind implementate numeroase măsuri permanente – în special cu privire la infrastructura pentru ciclism, plimbări, de reducere a traficului etc, precizează site-ul http://ec.europa.eu/.
O serie de studii arată că persoanele care se deplasează prin modalităţi active de transport, cum ar fi plimbatul sau ciclismul, nu numai că sunt mai productive la muncă, dar îşi iau şi mai puţine zile de concediu medical şi se îmbolnăvesc mai puţin, mai notează sursa menţionată mai sus. Prin promovarea transportului durabil are de câştigat şi sectorul privat, existând rapoarte care arată o creştere a comerţului cu peste 40% în acele zone în care ciclismul a devenit o regulă. În Danemarca, de exemplu, clienţii care călătoresc în oraşe folosind bicicleta cheltuiesc două milioane de dolari pe an, mai mult decât cei care se deplasează cu autoturismul privat, menţionează site-ul https://mobilityweek.eu/.
Din punct de vedere al politicilor publice, măsuri precum investiţiile în infrastructură cu scopul de a promova deplasarea activă, încurajarea folosirii transportului public, precum şi susţinerea deplasării la locul de muncă cu bicicleta pot salva bani publici şi pot creşte comerţul local, mai indică sursa citată. AGERPRES