Industria construcţiilor din România pare blocată într-o eră analog, în condiţiile în care se discută despre digitalizare şi tehnologizare pentru orice alt domeniu, atrag atenţia reprezentanţii Sixense România, companie care s-a implicat în monitorizarea geotehnică şi structurală a unor proiecte, precum Podul de la Agigea, Stadionul Arcul de Triumf sau secţiuni din Magistralele 4 şi 5 de metrou.
„Este nevoie de o alfabetizare semnificativă a forţei de muncă din construcţii în „limbajul digital”. Soluţiile încep de la realizarea de formări de specialitate în acest sens şi de la prioritizarea acestora. În loc să plimbăm hârtii, în loc să pierdem date, în loc să ridicăm din umeri, este important să ne scuturăm de atitudinea „merge şi-aşa”, mai ales când dovezile ne arată deja că putem economisi cu până la 30% cheltuielile de folosire a infrastructurii investind de la bun început în soluţii digitale de monitorizare a construcţiilor în timpul exploatării (conform raportului World Road Association, 2019) (…) De ce construim autostrăzi dacă nu să le traversăm în siguranţă pentru următorii zeci sau chiar sute de ani de acum înainte? Este necesară o preocupare mai puternică pentru managementul digital al asseturilor importante la nivel naţional, adică pentru identificarea riscurilor critice, intervenţia proactivă, prioritizarea lucrărilor şi măsurilor necesare în exploatare, în aşa fel încât să prelungim durata de viaţă a infrastructurii”, se arată într-o scrisoare deschisă transmisă autorităţilor de către Sixense România.
Potrivit sursei citate, faptul că bugetarea, în cadrul proiectelor mici, medii şi mari, este orientată într-o proporţie foarte mare spre stadiile de execuţie demonstrează lacunele segmentului, în sensul în care nu există încă o maturitate în planificarea bugetelor, ci o tendinţă nedreaptă de a dezvolta în continuare după principiul „ieftin şi bun”.
„Reamintim că o bugetare corectă şi o planificare orientată spre rezultate calitative sunt esenţiale pentru a obţine costuri mai reduse în exploatare şi pentru a crea o infrastructură sănătoasă. Este absolut imperioasă o colaborare mai strânsă între toţi cei implicaţi în realizarea unui proiect de infrastructură (…) Din păcate, vedem de prea multe ori situaţii în care lipseşte o mentalitate orientată înspre binele proiectului şi înspre a genera valoare împreună. Selectarea cu atenţie a celor care participă în procesul de licitaţii şi aplicarea unor filtre şi criterii calitative în alegerea companiilor câştigătoare sunt două lucruri care ar mişca proiectele viitoare în direcţia potrivită. Este nevoie de o schimbare reală în ceea ce priveşte calitatea serviciilor de specialitate atât în etapele premergătoare ale unui proiect, cât şi în etapa post-implementare (exploatare). În concluzie, este foarte important ca cei care sunt direct implicaţi în elaborarea strategiilor pentru proiecte de dezvoltare, fie că vorbim despre domeniul rutier, feroviar, aeroportuar sau hidrotehnic, să înţeleagă totalitatea factorilor care acţionează asupra proiectelor, să devină familiarizaţi cu toate tehnologiile inovatoare din domeniile lor de activitate, să fie încurajaţi să depăşească pragurile sau limitările pe care le au şi să redevină un vârf de lance în conceptul de dezvoltare durabilă şi smart”, se notează în document.
În viziunea reprezentanţilor Sixense România, este nevoie de claritate şi de cunoaşterea unei strategii naţionale în acest sens. „Într-o lume digitalizată, industria construcţiilor pare blocată într-o eră analog”, susţin reprezentanţii companiei.
Conform unui studiu Deloitte din 2019, în timp ce toate industriile importante alocă 3,5% din încasări tehnologizării, industria de construcţii alocă, în medie, doar 1,2%. Ca urmare, productivitatea sectorului de construcţii a crescut cu doar 5%, în ultimii 20 de ani, faţă de 25% cât s-a consemnat în domeniile importante.
Scrisoarea deschisă semnată de către reprezentanţii Sixense România este adresată ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, ministrului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Cseke Attila, şi ministrului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ciprian-Sergiu Teleman. AGERPRES