Industria jocurilor de noroc din România asigură venituri anuale la bugetul de stat în valoare de 600 de milioane de euro şi un grad de colectare de peste 99%, arată Romslot, Romanian Bookmakers, Rombet şi Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR).
Conform asociaţiilor de profil, industria de jocuri de noroc tradiţionale nu a solicitat beneficii fiscale speciale pe perioada pandemiei de Covid-19, „ci un minim suport cu scopul de a-şi proteja, în primul rând, angajaţii şi familiile acestora într-un moment în care activitatea acestui sector a fost întreruptă total”.
„Reprezentanţii industriei de jocuri de noroc au susţinut, ca măsură de sprijin, suspendarea taxelor specifice privind exploatarea mijloacelor de joc în perioada în care acestea nu au funcţionat, ca urmare a deciziei de suspendare a activităţii. Este o măsură firească şi constituţională, de care au beneficiat şi alte sectoare de activitate. În România, jocurile de noroc reprezintă o activitate de divertisment legală, riguros reglementată, fiind, în acest sens, de multe ori oferită drept exemplu pozitiv pe plan european. Totodată, sectorul jocurilor de noroc, care reuneşte operatorii de pariuri sportive, de slot-machines, Loteria Română sau cazinourile, asigură 45.000 de locuri de muncă şi este un important plătitor de salarii, taxe şi impozite, cu taxe directe şi indirecte de 600 milioane euro plătite anual la bugetul de stat şi un grad de colectare de peste 99%”, se precizează într-un comunicat de presă comun al celor patru organizaţii.
Industria susţine că decizia Guvernului de a permite redeschiderea spaţiilor care găzduiesc activităţi de jocuri de noroc a fost luată în urma unor ample analize ale autorităţilor şi ale specialiştilor în sănătate.
„Împreună cu Institutul Naţional pentru Sănătate Publică, a fost convenit un set de măsuri care au fost deja implementate în locaţiile de joc şi au în vedere, în cel mai responsabil mod cu putinţă, siguranţa şi sănătatea jucătorilor şi a angajaţilor. Printre aceste măsuri se numără punerea la dispoziţie a materialelor sanitare de protecţie (măşti, mănuşi), reorganizarea spaţiilor de joc în vederea păstrării distanţei sociale, asigurarea ventilaţiei corespunzătoare şi aerisirea periodică a locaţiilor, dezinfectarea de către fiecare angajat a obiectelor din zona de lucru alocată, permiterea accesului clienţilor doar cu măşti de protecţie, precum şi obligativitatea dezinfectării mâinilor după contactul cu zone cu atingere frecventă. Suntem o industrie responsabilă, iar măsurile pe care le-am implementat sunt măsuri riguroase, aflate la standardele celor luate şi de către industria de jocuri de noroc din plan internaţional. Menţionăm că şi alte state europene au dispus deja redeschiderea spaţiilor destinate jocurilor de noroc, printre care Austria, Germania, Franţa, Bulgaria, Letonia, Cipru sau Elveţia”, precizează sursa citată.
Activitatea sectorului jocurilor de noroc din România a fost suspendată în totalitate în intervalul 18 martie – 15 iunie 2020.
„(…) redeschiderea, ca şi pentru alte sectoare de activitate, a fost una esenţială pentru siguranţa celor 45.000 de locuri de muncă, aflate într-un real pericol ca urmare a suspendării activităţii, Practic, prin redeschiderea acestui sector, statul a trecut de la o cheltuială zilnică de 1,5 milioane euro (reprezentând plata aferentă şomajului tehnic al angajaţilor din sector) la încasări zilnice de 2 milioane euro (directe şi indirecte, din taxe şi impozite). Prin contribuţiile aduse la bugetul de stat, industria de jocuri de noroc susţine deopotrivă şi entităţile culturale, mai exact 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc este direcţionat anual către Fondul cinematografic. Suspendarea activităţii industriei a afectat implicit acest sprijin”, se arată în informarea industriei jocurilor de noroc.
AGERPRES