În curând, europenii ne vor cunoaște după Caşcavalul de Săveni şi Cârnaţii de Pleşcoi

Carnati PlescoiMinistrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a prezentat, în şedinţa de guvern de miercuri, la solicitarea premierului Dacian Cioloş, o informare despre produsele româneşti cu potenţial pentru care sunt în curs de elaborare dosare în vederea depunerii la Comisia Europeană pentru înregistrare şi protecţie cu denumiri de origine sau indicaţii geografice, în acest sens fiind în lucru documentaţiile pentru Caşcavalul de Săveni şi Cârnaţii de Pleşcoi.

România are trei produse recunoscute la nivel european. Guvernul a marcat, în această lună, omologarea la nivel european a Salamului de Sibiu ca produs cu Indicaţie Geografică (IGP) şi a brânzei Telemea de Ibăneşti ca produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP), după ce, în 2011, Magiunul de Topoloveni fusese înregistrat ca produs cu Indicaţie Geografică Protejată. De asemenea, este în curs de analiză, la Comisia Europeană, documentaţia pentru înregistrare conform sistemelor de calitate europene a produsului Novac afumat din Ţara Bârsei – IGP.

MADR este implicat şi consiliază grupurile interesate de înregistrarea unor produse româneşti conform sistemelor de calitate europene, astfel încât să parcurgă această procedură. În prezent, au fost depuse la MADR, în vederea analizării şi transmiterii către Comisia Europeană, documentaţiile pentru alte două produse româneşti: Caşcavalul de Săveni (judeţul Botoşani) şi Cârnaţi de Pleşcoi (judeţul Buzău).

“Noi am mai identificat încă o serie de 14 produse care se pretează la protecţia europeană. Eticheta cu protejat la nivel european nu doar că ridică valoarea produsului, care pe piaţă va fi apreciat ca atare, dar în plus este protejat, ca să nu fie copiat (…) Ca un fapt divers, mai avem circa 16 sortimente de vin care sunt pe lista de produse cu indicaţie geografică şi denumire origine protejată şi 8 ţuici, pălinci”, a declarat ministrul Achim Irimescu într-un briefing la Palatul Victoria.

Achim Irimescu a mai spus că etnia maghiară din România a solicitat protecţia pentru kürtőskalács. “Probabil că vom găsi o cale de compromis, pentru că kürtőskalács, cozonacul secuiesc să-i spunem aşa, se produce nu doar în România, ci şi în Ungaria, în Cehia şi Slovacia şi probabil că vom reuşi în final să facem o protecţie pe regiune, pe specialitate tradiţională garantată, deşi la origine a fost, în 1785, atestat în Transilvania, deci dreptul nostru este clar”, a mai afirmat Irimescu. AGERPRES