Vorbind despre dificultățile generate de modalitatea de întocmire a contractelor și a actelor adiționale, Iacob Buga, Dispute Resolution Manager, Dobrinescu Dobrev SCA, a precizat în cadrul conferinței Tax & Finance Forum că: „Modalitatea de întocmire a contractelor și actelor adiționale subsecvente, prin care acestea sunt modificate, reprezintă «izvorul» de motive și pretexte pentru a susține că este vorba despre tranzacții artificiale, de tranzacții dictate, că în ultimă instanță nu s-a întâmplat nimic, că sunt niște hârtii fără valoare”.

“Prima chestiune este cea legată de voința părților – care este angajamentul efectiv, agreat de părți, în momentul în care a fost încheiat contractul. Aici apar primele dificultăți, pe fondul nedefinirii termenilor cu care se operează în cuprinsul contractelor, a necorelărilor între diferite elemente contractuale, precum și a unor tehnici care sunt din ce în ce mai rare dar, totuși, există – și anume aceea de a încheia un contract și de a-l modifica în același timp. O situație pe care am avut-o și care încă nu a fost tranșată în instanță este legată de faptul că într-un contract se preciza că prețul unor servicii se determină prin raportare la costurile directe și indirecte pe care le-a suportat prestatorul, în contextul prestării respectivelor servicii. Organele fiscale, ținând cont de faptul că termenii «costuri directe și indirecte» sunt definite de reglementările contabile, au luat acele definiții, le-au comparat cu modalitatea în care a fost calculat respectivul preț și au ajuns la concluzia că, din perspectivă contabilă, au fost integrate o serie de costuri care nu sunt nici directe, nici indirecte. Problema este că cei care au redactat contractul nu s-au gândit la termenii respectivi – ei au avut în vedere altceva”, a explicat Iacob Buga.

Continuând discuția începută de colegul său, Andrada Pleș, Tax Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, a vorbit despre dificultățile în contextul probării prestării serviciilor intragrup. „Am avut recent o inspecție fiscală în care două societăți din România – una plătitoare de impozit pe profit, una plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor – prestau servicii către societăți terțe. Cea plătitoare de impozit pe profit presta către societăți atât din România, cât și din străinătate, iar cealaltă către beneficiari locali. Obiectul contractual prevedea foarte multe tipuri de servicii, care urmau a fi facturate la rată orară, în funcție de numărul total de ore. În cadrul modalității practice de desfășurare s-a decis să se facă o subcontractare de la societatea plătitoare de impozit pe profit la societatea plătitoare pe venitul microîntreprinderilor, iar singurele dovezi care au existat pentru aceste prestări au fost formate dintr-un deviz în Excel, cumulând 150 de ore pe lună, la prețul de 20.000 de euro”.

“În momentul în care s-au cerut justificări din partea organelor de control, acestea nu s-au putut oferi, nu s-au putut prezenta comenzile stabilite conform contractului. Argumentul suplimentar din partea echipei de control a vizat faptul că societatea plătitoare de impozit pe profit avea 22 de persoane în funcții pentru care puteau să își desfășoare obiectul contractual, iar societatea plătitoare pe venitul microîntreprinderilor avea două, moment în care au spus că atât timp cât societatea plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor avea și propriii clienți, nu se poate justifica prestarea serviciilor, prin faptul că nu se poate prezenta documentație justificativă de niciun fel și a fost folosită, practic, artificial toată această structură, pentru a se diminua baza impozabilă în societatea plătitoare de impozit pe profit și de a se impozita artificial aceste venituri la o valoare favorabilă, în societatea plătitoare pe venitul microîntreprinderilor. Astfel, noi nu considerăm la modul general că trebuie ca un organ de control să ne spună sub ce formă ne putem desfășura sau nu activitatea sau să ne spună că, dacă avem 22 de persoane care pot presta, nu avem dreptul de a lua un subcontractor independent. Nu este la latitudinea lor. Toată această analiză are în spate un cost de beneficiu de alocare a costurilor, dar în momentul în care eu nu pot justifica nimic din ce a fost prestat, în mod evident că argumentele vor curge, ca într-o avalanșă, și ne va face foarte grea poziția noastră de a apăra contribuabilul”, a spus Andrada Pleș.

Tendințele și raportările fiscale din România și la nivel internațional, impozitul minim global, impozitele pe veniturile din salarii, dificultățile întâmpinate la întocmirea contractelor și actelor adiționale, monitorizarea fiscală a comerțului online, digitalizarea ANAF, RO e-Factura, RO e-Transport, SAF-T, prețurile de transfer sunt doar câteva dintre subiectele abordate la ediția Tax & Finance Forum, organizată de BusinessMark pe 4 aprilie 2023. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Tax & Finance Forum este un eveniment organizat de BusinessMark. Platformele Oameni și Companii – GlobalManager.ro, Administratie.ro și EventsOnline.ro – sunt parteneri de comunicare ai evenimentelor BusinessMark.