Horațiu Anghelescu: “Comunitățile locale ar trebui să fie motorul comunităților de tip smart din România”

Anghelescu_HoratiuMinisterul Comunicațiilor va elabora un ghid care vizează o clasificare a conceptelor de “orașe inteligente”, iar comunitățile locale ar trebui să fie organizatorul comunităților de tip smart din România, dar și al companiilor integratoare și al finanțatorilor, a declarat secretarul de stat Horațiu Anghelescu, la Forumul “Politici și reglementări, evoluții, provocări și oportunități în implementarea tehnologiilor smart”.

“În dezbaterile pe care le-am organizat, am ajuns la concluzia că rolul foarte important al Ministerului Comunicațiilor este acela de a elabora un ghid care să facă o clasificare a conceptelor de smart city și a situației în care se vor găsi viitoarele comunități smart din țara noastră. Cred că întreaga problemă este, de fapt, a comunităților locale, care ar trebui să fie motorul, organizatorul comunităților smart, al companiilor integratoare și, nu în ultimul rând, al finanțatorilor. Rolul nostru, al Ministerului Comunicațiilor, este acela de a elabora ghidul — sperăm să-l facem până la sfârșitul anului — și de a încuraja comunitățile, integratorii și finanțatorii să se exprime în cadrul proiectelor smart”, a precizat Anghelescu.

La rândul său, Radu Puchiu, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, a spus că există o cantitate foarte mare de date publice care nu sunt exploatate și ar trebui deschise și utilizate în aplicații de tip “oraș inteligent”, după modelul altor țări. “În Marea Britanie există o aplicație care ia toate datele din zonele publice dintr-un oraș — unde sunt stațiile de autobuz, rata criminalității, mediu etc. — și face un punctaj al acestor zone în funcție de aceste criterii. Dincolo de beneficiul cetățeanului care vrea să cumpere o locuință sau vrea să investească în această zonă, primăria are beneficii pentru că poate, la nivel de politică și de strategie, să aibă o hartă foarte relevantă cu efort zero, doar deschizând datele. Să vadă unde sunt zonele în care trebuie să investească în infrastructură, cele care în care trebuie să îmbunătățească calitatea mediului sau cele în care sunt probleme de sărăcie sau criminalitate. (…) Considerăm că aceste proiecte foarte importante, în principal pentru comunitățile locale și pentru cetățeni, nu se pot realiza decât în echipă. Mizăm pe suportul de la ministerele Dezvoltării, Fondurilor Europene, de Interne”, a afirmat Puchiu.

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, președinte al Asociației Municipiilor din România, a vorbit despre provocările și realizările în domeniu, printre care nivelul scăzut al calității serviciilor publice din zonele rurale și nevoia de investiții și reglementare pentru urbanizarea acestor zone sau educația în domeniul digital și progresele făcute în școli. “Aproape jumătate din populația României trăiește la sat. Singura șansă de a dezvolta România este să o urbanizăm. Toate marile orașe, dar mai ales Bucureștiul, sunt foarte vitregite din cauza faptului că România nu este gestionată tocmai corect. Un sfert din PIB-ul României se produce în București, restul se duce la țară, la sate, unde sunt bani cheltuiți, pierduți. Se cheltuie bani pe apă, canalizare, stație de epurare, sală de sport, școală, grădiniță, acolo unde nu mai e nimeni, în situația în care în marile orașe ale țării sunt multe școli de peste 1.000 de elevi care nu au sală de sport. Asta înseamnă smart-country?”, a susținut Negoiță.

În intervenția sa, Nicolae Moldovan, manager public al orașului Alba Iulia, a prezentat ca exemplu de bune practici investițiile care au fost făcute și transformarea localității pe care o administrează într-una inteligentă. “Este un exemplu pentru toate zonele urbane din România, dar mai ales pentru București”, după cum spunea moderatorul manifestării, Carmen Adamescu, expert IT. “Am investit inteligent, în ultimii aproximativ șapte ani, când cele 150 de milioane de euro au fost atrase în totalitate pe diferite proiecte. O bună parte din proiecte au vizat realizarea infrastructurii tehnico-edilitare și de mobilitate, reconversie funcțională, restaurarea și regenerarea Cetății Alba Iulia, investiții în energie verde și sustenabilitate energetică pentru clădiri publice și rezidențiale, managementul integrat al deșeurilor, soluții GIS, CRM, aplicații IT pentru modernizarea serviciilor municipale, primul transport intercomunitar din România”, a subliniat Moldovan. AGERPRES