Pentru o redresare economică națională, digitalizarea trebuie transformată într-o strategie coerentă, pe termen lung, iar importanța acestui proces trebuie conștientizată de toate partidele, indiferent de culoarea politică. Este îndemnul lansat de Gabriela Mechea, Director Executiv, ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii), într-un interviu acordat GlobalManager.ro. Aceasta a remarcat că, pentru a face față crizei provocate de pandemia de Covid-19, atât autoritățile, cât și companiile private au acordat o importanță crescută infrastructurii și serviciilor digitale.

Intervievată în legătură cu măsurile pe care ar trebui să le implementeze Guvernul și Parlamentul pentru a încuraja digitalizarea sectorului public, ca măsură de relansare economică în criza post Covid-19, reprezentanta ANIS a declarat următoarele: „În primul rând, digitalizarea sectorului public trebuie să fie considerată o direcție strategică, de importanță maximă pentru autorități, mai ales în această perioadă, deoarece reprezintă o pârghie esențială în relansarea economică și ar îmbunătăți considerabil relația stat – cetățean”.

 

Trei pachete de măsuri, la solicitarea Guvernului

Tocmai de aceea, potrivit Gabrielei Mechea, ANIS a oferit, la solicitarea Guvernului, un plan ce cuprinde trei pachete de măsuri specifice, care vor permite atât instituțiilor publice, cât și companiilor private, să rezolve rapid nevoia acută de digitalizare, permițând în același timp și accesul în piață al a produselor software noi.

Primul dintre pachete, „Digitalizarea Națională”, vizează măsuri cu efect pe termen lung, dintre care: actualizarea rapidă a cadrului legislativ, în vederea adoptării și încurajării tehnologiilor cloud; obligativitatea utilizării interfețelor de programare ale aplicațiilor folosite de către toate instituțiile statului, cu scopul de a interconecta diverse aplicații publice; implementarea sistemului de identitate digitală pentru persoane fizice și juridice Single Sign On (SSO), cu scopul facilitării interacțiunilor cu aplicații, instituții și organizații private.

Pachetul denumit „Accelerare a Digitalizării” presupune obținerea rapidă, în cel mult 12 luni, a unor soluții și produse software necesare digitalizării naționale, cu aplicabilitate atât în mediul public, cât și în cel privat. În acest sens, ANIS a propus o schemă de co-finanțare nerambursabilă, dedicată producătorilor de software specializat în digitalizarea și automatizarea proceselor de afaceri, pentru a le permite acestora accelerarea dezvoltării produselor deja existente sau sprijinirea de noi investiții, ce ar putea să dea rezultate pe termen scurt. Forma recomandată de ANIS constă în co-finanțare nerambursabilă în proporție de maxim 80% a proiectelor eligibile și un maxim de 100.000 euro/proiect, maxim 5 proiecte per producător.

Pe de altă parte, în pachetul „Ajutor de Stat pentru Digitalizare” au fost incluse măsuri specifice, dedicate IMM-urilor sau companiilor de stat, respectiv oferirea unui ajutor financiar, alături de asistență în selecția soluțiilor potrivite, distribuite prin intermediul unui Catalog Digital de Soluții pentru digitalizare și automatizare. Obiectivul acestui pachet este deschiderea discuției despre digitalizare, către soluții de tip SaaS, ce pot fi implementate rapid – organizarea mecanismului poate fi făcută în mai puțin de 3 luni, iar implementarea efectivă, în următoarele 3-6 luni.  Suma recomandată, per beneficiar final, acordată pentru licențe este de 12.000 euro, la care se poate adăuga co-finanțarea din surse proprii sau credite garantate de Stat de până la 3.000 de euro/an, pentru a păstra proporția 80% – 20% între finanțarea de la buget și contribuția antreprenorului.

 

Creșterea volumului de investiții în inovație, condiția esențială pentru dezvoltare și competitivitate

Inovația reprezintă, potrivit reprezentantei ANIS, „o condiție esențială pentru dezvoltare și competitivitate, indiferent de segmentul sau nivelul la care vorbim, aceasta fiind și una dintre direcțiile strategice ale ANIS, pe lângă educație”.

„Investițiile publice în inovație, referindu-ne aici la cele în transformare digitală, sunt necesare pentru educarea noii generații, dar și pentru formarea competențelor digitale ale angajaților deja existenți, pentru a ne menține țara competitivă și în conformitate cu tendințele societății. Pe scurt, pentru a permite economiei locale să se dezvolte, dar și pentru a menține un stil de viață occidental, avem nevoie de investiții concentrate în infrastructură și abilitățile digitale. Pe de altă parte, la nivel privat, companiile din toate industriile trebuie să fie conștiente că inovația este singura cale de dezvoltare pe termen lung, iar transformarea digitală reprezintă un factor diferențiator, raportat la competitivitate – companiile digitale cresc de două ori și jumătate mai repede decât companiile non-digitale. Spre exemplu, datorită proceselor de business optimizate, companiile care investesc în această direcție obțin un nivel mai ridicat de productivitate și eficiență, o experiență îmbunătățită a clienților și angajaților și chiar câștiguri mai mari. Precizăm, totodată, că pentru stabilirea unui mediu propice de investiții în inovație mediul privat are nevoie de predictibilitate legislativă și fiscală, alături susținere din partea statului”, a declarat Mechea.

 

Tehnologizarea operațiunilor, cheia succesului

„Având în vedere că membrii ANIS sunt companii de tehnologie, firme care se ocupă cu dezvoltarea de produse software sau hardware, operațiunile acestora sunt, în mare parte, digitalizate. Rolul ANIS nu este de a convinge membrii să-și dezvolte operațiunile într-o anumită direcție, însă promovăm, prin toate mijloacele, dezvoltarea digitalizării, atât a mediului privat, cât și a sistemului public”, a mai spus directorul executiv ANIS.

Potrivit datelor prezentate de Mechea, România se găsește la coada UE pe acest segment, iar în ultimii ani s-au înregistrat doar creșteri modeste. Conform Indicelui economiei și societății digitale (DESI) – raport al Comisiei Europene – ale cărui rezultate au fost publicate recent, România ocupă locul 26 în UE la digitalizare, dintre cele 28 de state membre ale UE (cu un scor de 40 de puncte, media UE fiind de 52,6), scoruri mai scăzute obținând doar Grecia și Bulgaria. Printre motivele principale care stau la baza acestor slabe performanțe se numără, conform aceluiași indice, progresele lente înregistrate în general, dar și evoluțiile politice.

„România a înregistrat rezultate foarte bune la capitolul conectivitate, însă, cu toate acestea, aproape o cincime dintre români nu au folosit internetul niciodată și mai puțin de o treime au competențe digitale elementare. Totodată, raportat la serviciile publice digitale și utilizarea serviciilor de internet, România cunoaște cea mai scăzută performanță, în rândul statelor membre UE”, a mai declarat Gabriela Mechea.