Aportul economiei digitale în anul 2019 a fost estimat până la 16% din PIB, dacă se are în vedere digitalizarea din sectoare precum agricultură sau cel public, iar conform definiţiei restrânse, contribuţia economiei digitale la formarea PIB este estimată la 8,6% la nivelul anului 2019, cifră prin care România se situează sub media UE, însă relativ în linie cu ţările vecine, potrivit unui studiu ANIS, realizat de Ernst & Young.
Totodată, doar sectorul IT&C – servicii a generat în 2019 o valoare adăugată brută de 12,3 miliarde de euro, cu o contribuţie de 5,5% în PIB. Cu toate acestea, definiţia cuantificabilă a economiei digitale trebuie extinsă astfel încât să cuprindă realitatea impactului tehnologic care depăşeşte graniţele industriei IT&C şi Banking, recunoscând astfel aportul real al economiei digitale.
Potrivit sursei citate, digitalizarea devine într-o măsură tot mai mare parte integrantă a activităţii companiilor din toate sectoarele. În anul 2020, pandemia de COVID-19 a accelerat schimbarea în rândul companiilor, conducând la progrese care cel mai probabil s-ar fi realizat pe un termen mai lung în condiţii normale. Astfel, contribuţia economiei digitale în termeni reali nu mai poate fi limitată la acele sectoare clasificate în mod tradiţional ca fiind de profil.
Conform analizei, digitalizarea unor domenii de activitate precum agricultură, servicii financiare, transport şi logistică, servicii medicale, telecomunicaţii, utilităţi şi producţie a contribuit semnificativ la creşterea economiei digitale şi a dublării procentajului de contribuţie la PIB, impactul fiind estimat la 16% în 2019.
„Având în vedere faptul că procesul de digitalizare a fost substanţial accelerat de contextul creat de izbucnirea pandemiei COVID, riscăm ca ignorând acest fenomen să ignorăm şi realitatea adevăratei contribuţii a economiei digitale la PIB. În prezent, economia digitală se extinde mult în afara graniţelor sectorului IT&C şi cuantificarea acestei observaţii este crucială pentru a surprinde realitatea economiei Româneşti din ultimii ani. Ceea ce acest studiu reuşeşte să evidenţieze este atât adevărata valoare a economiei digitale şi impactul pozitiv al acesteia asupra PIB-ului României, cât şi nevoia imediată de prioritizare a acestui segment”, a declarat Gabriela Mechea, director executiv ANIS.
Sectorul IT&C – servicii a avut cea mai mare contribuţie din perspectiva veniturilor – 5,5% din formarea PIB, respectiv o valoare adăugată brută de 12,3 miliarde de euro, urmat de categoriile IT&C – alte componente (2,5%), comerţ online (0,4%), banking digital (0,1%), sectoare cu componentă de vânzări online (5,6%) şi digitalizarea serviciilor publice (1,8%). Deşi deţine încă o pondere redusă la formarea PIB, segmentul de retail online a înregistrat o creştere semnificativă, de la 0,1% în 2015 până la 0,4% în 2019.
De asemenea, segmentul de banking digital a înregistrat o pondere redusă de-a lungul timpului, dar se estimează că va cunoaşte creşteri ca urmare a investiţiilor semnificative făcute de bănci în ultima perioadă pentru dezvoltarea sistemelor de online banking.
Totodată, se observă o dinamică semnificativă la nivelul anului 2020, ca efect al digitalizării accelerate în contextul COVID-19, cu o creştere a contribuţiei activităţii IT&C – Servicii de la 5,5% în 2019, până la 7,5% în trimestrul al doilea al anului 2020.
Pe de altă parte, raportat la dinamica în timp, cea mai ridicată creştere a fost înregistrată de segmentul de retail online şi banking digital. Astfel, rata medie anuală de creştere a segmentului retail online între 2015-2019 a fost de 32,8%, iar banking-ul digital a crescut cu o rată medie anuală de 19,1%. Per total, în acelaşi interval temporar, economia digitală a înregistrat un ritm de creştere medie anuală de circa 11,3%, peste creşterea PIB aferentă aceleiaşi perioade (8,7% în termeni nominali şi 4% în termeni reali).
De altfel, în perioada 2015-2019 numărul companiilor care au în vedere activitatea de retail online a cunoscut o creştere medie anuală de 19,3%, iar companiile care activau în această arie şi-au dublat numărul de angajaţi din 2014 până în 2018.
Nu în ultimul rând, deşi România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte interacţiunea online cu autorităţile publice cu un procent de 12%, media UE fiind de 55%, analizând stadiul curent de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene şi tendinţele din ultima perioadă se poate identifica un potenţial major de creştere la nivelul segmentului de e-government în România.
România înregistrează a doua cea mai accelerată rată de creştere a economiei digitale în ultimii cinci ani, primul loc fiind ocupat de Bulgaria. Potrivit studiului, există o serie de factori care influenţează evoluţia viitoare a economiei digitale şi, care, în funcţie de înţelegerea şi adresarea lor corespunzătoare, se pot transforma (sau nu) în motoare de creştere ale acesteia. Printre aceştia se numără: factorii demografici, sistemul educaţional din România, abilităţile tehnologice existente şi investiţiile în dezvoltarea competenţelor digitale, dotarea tehnologică la nivel naţional, transformarea digitală a băncilor tradiţionale, iniţiative de sprijin ale sectorului IT&C şi/sau viitorul în tehnologie. AGERPRES