Strategia României privind trecerea spre economia circulară este  în curs de elaborare, țara noastră reușind de curând să adopte pachetul de propuneri din 2019. Între timp, Comisia Europeană a venit cu un set nou de solicitări, iar unele dintre acestea sunt destul de dificil de pus în practică.

Situația economiei circulare în România

Comparativ cu Uniunea Europeană, unde aproximativ 50% din deșeuri sunt reutilizate sau reciclate, iar 45% sunt aruncate, în România, 95.5% din deșeuri sunt eliminate sau aruncate la groapa de gunoi. Țara noastră are o performanță mai bună la capitolul cantitatea de deșeuri generate/persoană, situație generată și de dezvoltarea economică mai slabă ca în alte state. În plus, în zone rurale, populația colectează și reutilizează anumite produse, ceea ce se înscrie oarecum în principiile economiei circulare.

În prezent, România ar putea profita de contextul dificultăților logistice în relația Europei cu Asia și China și se poate specializa în reciclare. Reciclatorii români importă materii prime (hârtie, carton, PET), ceea ce oferă o notă de circularitate crescută Europei. Aceasta este susținută și de transformarea PET-urilor în fibră sintetică de poliester, care are o durată de utilizare de 10-15 de ani în industria auto și 20 de ani în cea a construcțiilor.

Soluții și finanțări pentru creșterea competitivității

În 2022, Administrația Fondului de Mediu va lansa schema de ajutor de stat pentru fabricile de reciclare. Valoarea finanțării/proiect este de 5 milioane de euro, iar reprezentanții AFM apreciază că suma este suficientă pentru o fabrică mică. Ghidul de implementare, ce va fi în curând lansat spre consultare, va prevedea aprobarea oricărui tip de deșeuri, dar vor fi încurajate cele unde România are deficit.

O altă categorie de resurse o reprezintă fondurile europene. Sectorului economiei circulare i s-au acordat 230 de milioane de euro, iar o alocare consistentă pentru acest sector există și în Programul Național de Redresare și Reziliență. Guvernul României și-a asumat, de altfel, prin PNRR, obligația de a  elabora o strategie pentru economia circulară.

Competitivitatea ar putea fi sprijinită și prin intermediul unor credite a căror dobândă să fie acoperită de stat. Băncile încearcă să minimizeze riscul și să aleagă proiecte sigure. De asemenea, proiectele din zona economiei circulare sunt foarte greu de definit, însă instituțiile bancare și-au manifestat intenția de a finanța astfel inițiative.

Acțiuni de dezvoltare durabilă

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului a finalizat planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă. La nivelul SGG există mai multe proiecte în zona economiei circulare, a reducerii amprentei de carbon, cum ar fi cluster-ul pe zona inundabilă a Dunării și Deltei Dunării.

În România, a fost lansată o școală circulară, prima din Europa, care utilizează resurse proprii pentru a-și genera curentul electric, pentru a stoca apa de ploaie, și pentru a implementa un management integrat al deșeurilor. Este o școală cu 2000 de copii, astfel că acest concept de economie circulară ajunge, per total, la un număr de aproximativ 6000 de persoane, prin familiile extinse ale copiilor.

Ce ar mai fi de făcut?

Cetățenii români sprijină tranziția spre o economie circulară, 53% din populație colectând separat. Un barometru de opinie arată că populația folosește produse reciclate din motive ce țin mai degrabă de aspectul financiar, decât cel ecologic. Cu toate acestea, gradul de reciclare este de sub 10%. Este nevoie de tranziția de la abordarea strict teoretică a conceptului de economie circulară la una practică, prin proiecte cât mai specifice și viabile. Exemplele de proiecte implementate cu succes în alte state europene, prezentate de către compania EY România în cadrul evenimentului, pot servi ca sursă de inspirație atât pentru mediul public cât și pentru cel privat din România.

Concluziile din articol au fost desprinse în cadrul grupului de lucru România Rezilientă: Economia Circulară: situația în România, ce a fost organizat pe 7 aprilie de EY România și Oameni și Companii. La întâlnire au participat persoane de decizie din sfera guvernamentală – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Secretariatul General al Guvernului, dar și reprezentanți ai unor organizații cheie în domeniul managementului de mediu –  Administrația Fondului pentru Mediu, Coaliția pentru Economia Circulară, Banca Europeană de Investiții.