Aprovizionarea cu medicamente a populaţiei nu va înregistra probleme serioase pe termen scurt, a declarat directorul general al Terapia Cluj, Dragoş Damian.
„Am discutat foarte bine cu autoritatea competentă (Agenţia Naţională a Medicamentului – n. r.) în ceea ce înseamnă lipsurile de medicamente, de fapt noi comunicăm autorităţii competente, la solicitare sau din proprie iniţiativă, dacă există medicamente deficitare, o utilizăm ca un fel de placă turnantă, şi atunci autoritatea competentă, Agenţia Medicamentului, în momentul în care ştie că un producător are un deficit de un anumit produs, îi alertează pe ceilalţi producători ca să vadă că există un medicament similar în piaţă care să poată fi utilizat. (…) Cred că, în absenţa unei provocări mult mai mari decât în prezent, piaţa farmaceutică n-ar trebui să dea rateuri în următoarea perioadă. Imediat, vorbind de un termen scurt, de trei trimestre, nu văd probleme serioase în aprovizionarea cu medicamente a populaţiei. Rămâne de văzut cum va reacţiona comunitatea internaţională la noile tratamente covid. Sunt o serie de medicamente interesante, sunt speranţe, dar nu sunt deocamdată ce ne aşteptam, iar apariţia unui vaccin are un termen mai lung, în ciuda tuturor articolelor din presa laică, care prezintă medicamente minunate şi miraculoase şi magice, e un orizont mai lung pentru un vaccin – vorbim de anul 2021”, a declarat Dragoş Damian, într-o conferinţă organizată de Consiliul Concurenţei.

 

Preţul materiei prime la hidroxiclorochină a crescut de 20 de ori

De asemenea, potrivit acestuia, producătorii de medicamente din România nu se aşteaptă la probleme în aprovizionarea cu materie primă. „Nu vedem în perspectivă o problemă de materii prime în industria farmaceutică. Poate, din când în când, mici cutremure, însă în niciun caz pe termen lung. Chiar şi noi, producătorii din România, fără a încerca să facem înţelegeri anticoncurenţiale sau monopol, am discutat foarte mult problema medicamentelor acestora care sunt implicate în tratamentul Covid, problema paracetamolului, a hidroxiclorochinei. Pentru că era un singur producător al hidroxiclorochinei, dintr-o dată a crescut cererea exponenţial, a crescut şi preţul materiei prime. Înainte de Covid, preţul materiei prime la hidroxiclorochină era de circa 130 de dolari pe kilogram, acum este undeva la 2.500 de dolari pe kilogram, deci vedeţi ce înseamnă cerere şi ofertă în condiţiile în care nu poţi să zici că e un monopol. Pur şi simplu, cererea era infimă înainte de Covid şi acum a explodat, mai ales după ce medicamentul a fost înregistrat în regim de urgenţă de Administraţia americană a Medicamentului”, a explicat Dragoş Damian.

 

“Din Uniunea Europeană există o cerere enormă de paracetamol”

Acesta a susţinut că implementarea propunerii plafonării preţului la medicamente ar fi avut ca efect oprirea producţiei româneşti de paracetamol. „Un alt exemplu este ideea, proiectul de lege care a mers prin Parlament pentru plafonarea preţurilor pentru medicamentele care sunt adresate combaterii pandemiei, iar în ceea ce priveşte România era de fapt o singură ţintă: paracetamolul, care, să fie clar, costă acum cam 15 bani pe tabletă. În momentul în care acest proiect de lege ar fi trecut, probabil că producătorii ar fi oprit producţia acestui medicament, pentru că el ar fi devenit nerentabil, în condiţiile în care materia primă s-a scumpit de vreo 5 ori, ba mai mult, din Uniunea Europeană există o cerere enormă de paracetamol. Deci, probabil că producătorii s-ar fi îndreptat pentru exportul acestui medicament şi mai puţin pentru producţia la nivel local”, a declarat directorul general al Terapia Cluj.
Damian a precizat că fabricile de medicamente româneşti au implementat măsuri de prevenire a transmiterii virusului, reuşind astfel să rămână deschise conform programului. „Cel mai bun exemplu că am luat măsuri de protecţie eficientă este că nici noi, nici alte fabrici de medicamente din România nu şi-au oprit activitatea nici măcar o zi, lucru care este extrem de important, pentru că o închidere de fabrici de medicamente ar fi dus la dispariţia bruscă şi crearea unor sincope dramatice de medicamente fabricate în România”, a adăugat Dragoş Damian. AGERPRES