Dragoş Anastasiu: Am trecut de tsunami-ul electoral al anului 2020 cu valurile lui de promisiuni; vrem să vedem măsuri concrete

Coaliţia pentru Dezvoltarea României a prezentat Executivului primele propuneri care să ajute mediul de afaceri, subliniind că reţeta pentru realizarea obiectivelor comune trebuie să includă debirocratizare, digitalizare, transparenţă şi consultare reală, din timp, cu mediul de afaceri şi cu societatea civilă.
Conform unui comunicat remis pe 27 ianuarie, CDR a reiterat priorităţile mediului de afaceri pentru 2021 şi a prezentat propuneri concrete pentru ca acestea să fie transpuse “din cuvinte pe hârtie în fapte”.
“În sfârşit am trecut de tsunami-ul electoral al anului 2020 cu valurile lui de promisiuni. Vrem să vedem măsuri concrete, care să ajute mediul de afaceri şi societatea. Astăzi am prezentat primele propuneri. Au fost primite cu deschidere şi sperăm să fie implementate rapid. Viteza de implementare este cheia acestui an”, a spus Dragoş Anastasiu, preşedinte AHK România şi coordonator CDR. Potrivit sursei citate, prioritatea zero pentru 2021 este reprezentată de bugetul pentru acest an şi de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
“România are nevoie de un buget fundamentat pe 3 piloni esenţiali: investiţii, cu resurse financiare nu doar alocate, ci şi cheltuite, menţinerea controlului cheltuielilor bugetare şi creşterea colectării şi digitalizarea ca măsuri de reducere a deficitului bugetar. Am solicitat înfiinţarea unei autorităţi unice pentru digitalizarea administraţiei, cea mai eficientă soluţie. Astăzi digitalizarea este copilul cu multe moaşe, care riscă să rămână cu buricul netăiat”, a spus Ionuţ Simion, preşedinte Amcham România.
În ceea ce priveşte PNRR, reprezentanţii coaliţiei menţionează că nu este suficient că România a bifat 30 de miliarde de euro, ci este nevoie ca proiectele să fie cu adevărat utile pentru România. Astfel, CDR a solicitat să fie parte din grupurile de lucru pe care Guvernul le-a creat pentru identificarea şi implementarea proiectelor PNRR, precum şi pentru transparentizarea şi prioritizarea modului de alocare a banilor.
“Nu doar că avem propriile noastre propuneri de proiecte, unele chiar redactate, la cheie, cum ar fi creşterea competenţelor digitale în educaţie şi în administraţie, dar putem avea un aport valoros la conceperea de proiecte noi, astfel încât să fie evitate situaţiile de azi, când avem proiecte care intră în coliziune cu realitatea din teren”, a subliniat Florin Pogonaru, preşedinte AOAR.
CDR a mai propus Guvernului menţinerea la nivelul Secretariatului General al Guvernului a Grupului de lucru care coordonează procesul de debirocratizare a administraţiei. Oamenii de afaceri semnalau, în noiembrie anul trecut, că solicitările legale pentru firme, indiferent de mărimea lor, au ajuns la niveluri inimaginabile, care uneori frizează absurdul.
“Se spune că dacă vrei să îngropi un proiect faci o comisie de analiză. Noi sperăm însă ca acest lucru să nu se întâmple şi ca energia mediului de afaceri să impulsioneze măsurile de simplificare de care e nevoie disperată în administraţie. Am identificat în jur de 200 de măsuri pentru debirocratizare şi simplificare, care însă vor trebui implementate inclusiv prin modificări legislative”, a afirmat Dagoş Roşca, preşedinte Romanian Business Leaders.
CDR este o iniţiativă privată construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi şi reuneşte organizaţii cum sunt Camera Americană de Comerţ în România (AmCham), Camera Franceză de Comerţ în România (CCIFER), Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ şi Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederaţia Patronală Concordia (CPC) şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). AGERPRES