La începutul scandalului emisiilor de la Volkswagen AG, în 18 septembrie, au existat momente de panică deoarece se părea că cel mai mare producător auto european va intra în faliment. Estimările presei internaționale privind potențiale costuri cu care se va confrunta VW se ridicau la zeci de miliarde de euro. Dar, în ultimele 30 de zile, acțiunile companiei au urcat cu 37% la Bursa de la Frankfurt, pe măsură ce piețele au realizat că pagubele au fost supraestimate, iar autoritățile și-au exprimat susținerea față de VW.
VW a recunoscut trucarea testelor
Reprezentanții VW au recunoscut în septembrie că au falsificat datele la testele din SUA privind emisiile vehiculelor și au anunțat că 11 milioane de vehicule diesel cu motoare de patru cilindri vândute în întreaga lume au fost echipate cu sisteme electronice speciale, pentru evitarea standardelor referitoare la poluare. Furnizorul german de piese auto Bosch a anunțat componente pentru mașinile diesel Volkswagen pe care ar fi fost instalate în SUA sisteme electronice speciale, pentru evitarea standardelor referitoare la poluare.
Rechemarea tuturor celor 11 milioane de vehicule va fi printre cele mai mari din istorie, similară cu cea efectuată de Toyota în perioada 2009-2010, când a rechemat peste zece milioane de vehicule din cauza unor probleme la accelerație.
În noiembrie, Volkswagen a recunoscut că a subestimat consumul de combustibil și nivelul emisiilor de dioxid de carbon pentru aproximativ 800.000 de mașini din mărcile VW, Seat, Skoda și Audi, vândute în Europa. De asemenea, constructorul auto german Volkswagen a admis că a găsit, pentru prima dată, indicii privind modificarea nivelului emisiilor și la vehiculele echipate cu motoare pe benzină, extinzând un scandal care până acum se concentra pe motoarele diesel.
Ca urmare a acestui scandal, Volkswagen AG a pierdut titlul de cel mai mare producător auto din lume, fiind detronat de constructorul auto japonez Toyota Motor Corp.
Provizioane de miliarde de euro pentru repararea mașinilor afectate
În pofida faptului că, inițial, VW anunțase că va trebui să cheltuiască două miliarde de euro (2,19 miliarde de dolari) pentru repararea celor 800.000 de mașini care aveau un consum subestimat atât de combustibil, cât și al emisiilor de dioxid de carbon, oficialii au revenit, ulterior, cu informația că nu va mai fi nevoie de întreaga sumă.
De asemenea, oficialii Grupului au anunțat că provizioanele de 6,7 miliarde de euro alocate, în septembrie, pentru rezolvarea scandalului emisiilor, nu vor fi, probabil, cheltuite integral pe rechemările la service, dacă soluția adoptată în Germania pentru repararea mașinilor va fi acceptată pe plan global. Oricum, compania anunța la sfârșitul lunii septembrie, că dispune de 83,4 miliarde de euro.
Președintele VW, Hans Dieter Poetsch, a afirmat că un grup restrâns de ingineri ai grupului Volkswagen a început din 2015 să lucreze la softul care manipula standardele referitoare la poluare, după ce nu au reușit să găsească soluții tehnice pentru a îndeplini reglementările de mediu din SUA.
Până acum, grupul auto a confirmat că, numai în SUA, a manipulat rezultatele privind poluarea cu oxid de azot, în condițiile în care testele din America de Nord sunt mai riguroase decât cele din Europa.
Dieter Poetsch a explicat, totodată, că în 2005 inginerii nu au reușit să găsească soluții tehnice privind emisiile de oxid de azot din SUA care să să încadreze în bugetul companiei și au venit cu acel soft care permitea mașinilor să îndeplinească standardele referitoare la poluare în timpul testelor, dar nu și în timpul operațiunilor normale. Ulterior, când a devenit disponibilă o soluție tehnică, aceasta nu a fost utilizată, susținea Poetsch.
Analiștii consideră că Volkswagen este o companie ‘prea mare pentru a da faliment’, datorită conexiunilor politice și rolului emblematic al grupului, de simbol al redresării economiei Germaniei de Vest după Al Doilea Război Mondial. De asemenea, aproximativ o treime din cele 600.000 de locuri de muncă ale VW sunt în statul german.
Conexiunile politice în cazul Volkswagen sunt deja stabilite. Când Germania a privatizat producătorul auto, în 1960, landul Saxonia Inferioară, unde este sediul central al grupului auto, și-a păstrat o participație de 20% în Volkswagen și un loc în Board-ul de supervizare. Afinitățile politice și conștientizarea rolului economic fac din scandalul VW o amenințare mult prea mare pentru prosperitatea națională ca să poată fi tratat cu neutralitate de Guvern. În 2007, Saxonia Inferioară a cumpărat acțiuni Volkswagen în valoare de 41 de milioane de euro pentru a-și menține participația la 20%, în urma căreia își păstrează nivelul maxim al drepturilor de vot.
Cancelarul Angela Merkel, care a crescut în timpul comunismului în Germania de Est, a avut prima sa mașină — un Volkswagen Golf compact — după căderea Zidului Berlinului, în 1989. Din aceste motive, analiștii consideră că Merkel nu se poate distanța de scandalul emisiilor, solicitând pur și simplu VW să vină rapid cu o soluție.
Angela Merkel a mai intervenit în sectorul auto în 2013, când a relaxat normele europene privind controlul poluării, o decizie care a fost lăudată de puternica Asociație a producătorilor germani de automobile (VDA). Cancelarul și-a justificat, atunci, acțiunile spunând că apără locurile de muncă. Mașinile au reprezentat, anul trecut, aproape 20% din exporturile Germaniei, în valoare de aproape 1.500 miliarde de dolari.
Grupul începe să se redreseze
În primele zile de la izbucnirea scandalului, VW a pierdut peste 20 de miliarde de euro din capitalizarea bursieră. În ultima lună însă, acțiunile companiei au urcat cu 37% la Bursa de la Frankfurt. Una dintre explicațiile pentru redresarea titlurilor VW ar fi atitudinea noului director general Matthias Mueller. Acesta a spus că va fi suficientă o reparare ieftină (un nou soft și instalarea unui dispozitiv) pentru a elimina problema oxidului de azot în Europa. Soluția a fost, deja, acceptată de Autoritatea Federală din domeniul Transporturilor din Germania (KBA).
Totodată, Volkswagen a anunțat că mai puține mașini noi decât s-a estimat inițial au un nivel subestimat al consumului de combustibil și al emisiilor de dioxid de carbon.
În ianuarie, Volkswagen va începe rechemarea la service a vehiculelor echipate cu un soft care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel, operațiunea urmând să fie finalizată până la sfârșitul lui 2016, dar compania va avea nevoie de doi-trei ani ‘pentru a străluci din nou’, potrivit lui Matthias Mueller.
Pagube de milioane de euro și în România
Pe fondul acestui scandal internațional, autoritățile din România au fost nevoite să ia măsuri. În acest sens, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a înființat un Grup mixt de lucru, coordonat de Ministerul Transporturilor, iar în urma analizelor s-a ajuns la concluzia că statul român a fost prejudiciat cu peste 30 de milioane de euro.
Inventarul autovehiculelor Volkswagen cu probleme de soft existente în România a cuprins 105.303 de unități. Calculul a luat în considerare faptul că taxa auto a fost plătită de cumpărători pentru motorizare Euro 5, iar mașina, în realitate, avea motorizare Euro 4. Datele estimate de către Grupul mixt de lucru arată că au fost afectate: 1.944 de unități VW cu motorizare de 1,2 litri (prejudiciu estimat de 588.626 lei), 38.719 unități VW de 1,6 litri (pagubă de 24.487.635 lei) și 64.640 unități VW de 2,0 litri (prejudiciu de 98.540.565 lei).
Autoritățile de la București au precizat, la acea vreme, că șoferii români nu vor fi nevoiți să plătească retroactiv vreo sumă suplimentară ca taxă de poluare, precum și faptul că recuperarea prejudiciului se va face prin acționarea în judecată a companiei Volkswagen, existând posibilitatea ca statul român să se îndrepte și împotriva reprezentanței din România a constructorului auto. AGERPRES
