Directorii din Ministerul Agriculturii vor da concurs cu teste de inteligență și de management, la fel ca la Comisia Europeană

irimescu_achimZece atașați agricoli vor pleca la post până la finele lunii martie, dacă ordonanța care reglementează acest lucru va intra în Guvern pentru aprobare până la finele acestui an, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, într-un interviu acordat Agerpres.

Acesta a afirmat că nu este mulțumit de absorbția fondurilor europene pe sectorul agricultură și dezvoltare rurală deoarece România riscă să piardă circa 800 de milioane de euro pe programarea 2007-2013, la care se vor adăuga penalități de 300 de milioane de euro.

Șeful de la MADR a mai vorbit, în interviu, despre echipa cu care va lucra pe perioada mandatului, despre modificarea organigramei din minister, anunțând concursuri pentru posturile de director, la care vor fi susținute teste de inteligență și de management, similare cu cele care se dau la Comisia Europeană.

De asemenea, Irimescu a precizat că fermierii vor avea în cont, până la sfârșitul anului, banii acordați pentru despăgubirile pe secetă, iar plățile normale pe suprafață vor debuta în februarie.

 

– Ați declarat război birocrației din instituțiile pe care le aveți în subordine. Concret, cum intenționați să rezolvați această problemă?

– În primul rând, optimizând organigrama. Vreau să o mai ușurez, să nu mai am o armată de directori generali adjuncți, directori și așa mai departe. Nu am un procent anume de reducere, dar în mod sigur o voi ușura. Adică, mergem pe eficiență. Unde s-a creat o direcție de dragul de-a avea un director, clar voi renunța.

Deja am eliminat un post de secretar de stat și am rămas doar cu trei. L-am numit pe Sorin Radu și în viitor vom vedea ce se va mai întâmpla. Am schimbat directorul general la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), l-am numit pe Andrei Szakal, și în curând îl voi schimba și la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). L-am adus ca și consilier al meu pe Miron Moldovan, care a mai lucrat în minister, la buget, și care deja a descoperit niște lucruri care m-au șocat. Este vorba de 800 de proiecte, pe Măsura 322 de infrastructură rurală, unde primăriile riscă să returneze banii europeni, dacă nu vom face cât mai rapid acte adiționale cu aceste primării și prefecturi. Sunt adevărate bombe cu efect întârziat pe care funcționarii noștri nu mi le-au semnalat. Domnul Moldovan are și o relație foarte bună cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, pentru că vorbește același limbaj.

De asemenea, l-am numit pe domnul Dan Gherghelaș (fost director general al APIA — n. r.), consilierul meu pe Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) și industrie alimentară, adică pe portofoliul doamnei secretar de stat Simona Man, dar este consilierul meu, pentru că vreau să urmăresc sectoarele cu sensibilități. Și ANPA are foarte multe probleme. Am numit și un nou secretar general, pe Rela Ștefănescu. În concluzie, vreau să aduc oameni noi.

 

– Aveți un termen până când veți finaliza noua organigramă a ministerului?

– În principiu, s-a discutat cu premierul ca modificările de organigramă pe care vrem să le facem să fie gata până la sfârșitul lunii ianuarie. Deocamdată, vorbim doar despre organigrama la nivel central. Nu am intrat încă în teritoriu, dar, pe măsură ce pun directori capabili aici, voi analiza și în teritoriu. Sigur, sunt și directori foarte buni care au reușit să supraviețuiască și alții buni care au fost dați în planul doi sau trei și pe care încercăm să-i recuperăm. Sunt oameni de calitate în sistem, care trebuie aduși la suprafață. Eu nu comentez cum au fost puși unii sau alții. Nu contează cu ce vii în spate, nu am probleme cu politicul, important este ca oricine să poată veni la concurs. Asta este ideea. Și directorii actuali și oricine dorește. Voi da test ca la Comisia Europeană. Eu am dat test pe inteligență, pe management, deci merg exact ca la Comisia Europeană.

 

– Veți da teste de inteligență și de management și în rândul secretarilor de stat?

– La secretari de stat nu, dar la directori generali și directori în mod cert.

 

– Aș vrea să vorbim despre absorbția fondurilor europene pentru că sfârșitul anului 2015 înseamnă și închiderea PNDR 2007-2013. Ce sume riscăm să pierdem pe acest program?

– Pe absorbție nu suntem la 90%, așa cum se afirmase anterior, ci la 85%. Așa arată ultimele date, cele mai recente date pe dezvoltare rurală. La PNDR pierdem 800 de milioane de euro, plus penalități de vreo 300 de milioane de euro. Nu mai este nicio șansă de a recupera acești bani și sper să nu mai crească. Penalitățile vin din corecțiile financiare aplicate de-a lungul anilor. De exemplu, pe Măsura 312 pentru IMM-uri, s-au cumpărat utilaje și s-a constatat că au fost condiții artificiale. Cred că numai aici vor fi peste 200 de milioane de euro corecții financiare. Acum am dat dispoziție să nu își ia nimeni concediu până la sfârșitul anului, pentru că vrem să reducem dezangajările la maximum și să reușim să salvăm ceea ce se poate salva. Mai avem ceva probleme pe Măsura 215, cu bunăstarea animalelor, unde avem un litigiu cu Comisia pentru 100 și ceva de milioane de euro și am putea crește absorbția, deși nu cred că vom reuși acest lucru până la finele anului.

 

– Deci, nu sunteți mulțumit de absorbția banilor europeni, deși este unul dintre cele mai bune programe din România?

– Nu. Nu sunt mulțumit, pentru că dăm banii înapoi la UE, chiar dacă stăm mai bine decât celelalte fonduri din țară.

 

– Cum se poziționează România în comparație cu alte state din UE pe partea de absorbție de fonduri europene?

– Cred că suntem pe locul 3 — 4 din coadă. Mai rău decât noi, cred că stau Grecia, Bulgaria și Italia.

 

– În aceste condiții, ce veți face ca să îmbunătățiți absorbția pe noul program PNDR 2014 — 2020?

– Ceea ce am spus încă de la început: simplificare. Cât de curând vom discuta toate propunerile. Eu le-am cerut încă din 2013 să facă o bază de date cu propuneri de simplificare, de reclamații, sugestii. Nu s-a făcut nimic, bineînțeles, pentru că așa suntem noi, românii. Noi am aplicat la nivel european o procedură nouă de depunere a proiectelor. Comisia a protestat vehement atunci și a cerut să o facem pe responsabilitatea noastră. Rămâne de văzut dacă este cea mai bună metodă sau revenim la ceea ce a fost înainte de aplicarea acestui model de depunere a proiectelor.

 

– Cum veți aborda relația cu fermierii în mandatul dumneavoastră?

– Am avut deja mai multe întâlniri cu federații importate din agricultură, inclusiv pe Legea vânătorii, și cred că aici este o mare problemă. Sper să se rezolve, pentru că eu consider că este mai important oieritul decât faptul că anumiți vânători riscă să își vadă vânatul îndepărtat din cauza câinilor. Eu cred că am stabilit o procedură corectă cu fermierii. În primul rând, consultarea cu producătorii, consultarea cu comisiile pentru agricultură din Parlament și, după aceea, avansat proiectul de lege. Cam acesta este traseul pe care îl va urma fiecare proiect de lege în mandatul meu. O să discutăm cu fermierii despre irigații, Camere Agricole, Fond mutual și restructurarea cercetării. De asemenea, vrem să vedem ce putem face și pe cadastru. Există o variantă în care s-ar putea sa reușim să facem ceva pe cadastrul agricol, având în vedere că APIA are o bază de date foarte bună.

 

– Ce trebuie să știe fermierii legat de plata subvențiilor europene și despre despăgubirile pe secetă? Vor avea banii până la Crăciun?

– După toate problemele pe care le-am avut deja la APIA cu modulul pentru plata în avans, am reușit în final, până la 30 noiembrie, să plătim 602.000 fermieri din 720.000. Încă nu am intrat cu plățile normale, deoarece modulul se modifică substanțial și acum trebuie să vină cu măsurile de înverzire, cele pentru micii și tinerii fermieri, cu toate componentele. Aproape că se ia totul de la capăt. Eu am fost optimist și am spus că undeva în ianuarie vom plăti o parte dintre producători, dar cei de la APIA cred că nu vor reuși să reia plățile mai devreme de luna februarie. În condițiile în care APIA nu a reușit să dea specificațiile pentru noul modul, este clar că procesul mai întârzie. Speranța mea este ca fermierii aflați pe lista plății în avans și care nu au primit banii să fie tratați cu prioritate ca să putem da efectiv o parte din bani. Nu știu dacă până la urmă vom reuși.

În ceea ce privește plățile aferente despăgubirilor pentru secetă, acestea ar trebui să înceapă pe 18 decembrie și să se termine până la sfârșitul anului. Acesta este angajamentul APIA. Sunt 80.000 de cereri din cele 174.000 estimate inițial, dar nu toți fermierii au fost capabili să facă dovada. Inițial, suma totală a fost de 334 de milioane de lei, dar este posibil să se mai reducă.

 

– Ce veți face pentru promovarea produselor tradiționale românești și protecția acestora pe plan european?

– Pe plan intern, vrem să informăm cât mai bine populația, iar pe producători să-i ajutăm să-și vadă produsele valorificate la un preț cât mai bun. Vrem să protejăm piețele tradiționale de concurența neloială, astfel încât să nu mai fie decât cei care au cu adevărat produse certificate. Vrem să identificăm o listă de produse de calitate, deosebite, pe care să le protejăm la nivel european. Citeam, cu regret, că “Kurtos Kalacs” urmează să fie protejat de unguri, deși am negociat să îl protejăm noi, pentru că provine din Transilvania, dar ungurii de la noi din țară au crezut că se va scrie denumirea în românește. Dar noi vom contesta, chiar dacă se vor duce ungurii pentru protecția acestui produs. AGERPRES