Diana Păun: Criza COVID-19 şi presiunea pe ATI, exemplu dramatic al consecinţelor vulnerabilităţii sistemului sanitar

Consilierul prezidenţial Diana Păun a declarat că presiunea pe componenta ATI şi criza COVID-19 au reprezentat “un exemplu dramatic” al consecinţelor vulnerabilităţii sistemului de sănătate şi lipsei de management coerent al resurselor umane.

“Criza COVID-19 şi presiunea pe componenta ATI au reprezentat un exemplu aş putea spune chiar dramatic al consecinţelor vulnerabilităţii sistemului de sănătate şi lipsei de management coerent al resurselor umane. De asemenea, a arătat provocările la nivel de competenţe şi a evidenţiat necesitatea dezvoltării unor cadre flexibile de reglementare privind extinderea acestora, în special în situaţii excepţionale”, a afirmat Diana Păun, la o dezbatere online organizată de Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti.

În opinia sa, printre strategiile care trebuie avute în vedere în perspectiva recalibrării se numără elaborarea unui plan naţional de resurse umane în domeniul medical care să ţină seama de nevoia reală de specialităţi distribuite în mod uniform în ţară, de intrările şi ieşirile din sistem.

“Cred că Ministerul Sănătăţii e cel mai în măsură să abordeze această problemă (…), universităţile de medicină şi farmacie şi în egală măsură Colegiul Medicilor trebuie să fie parteneri efectivi în elaborarea şi implementarea unui asemenea plan”, a spus Diana Păun.

Ea mai făcut referire la introducerea unui sistem de evaluare a performanţelor, în primul rând manageriale, la toate nivelurile (manageri de spitale, şefi de secţie, de departamente) şi la medici, depolitizarea managementului sistemului de sănătate, cu asigurarea dezvoltării carierei profesionale pe baza unor criterii de performanţă reală, participarea personalului medical la programe de educaţie medicală continuă, garantate de stat şi asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal, în special pentru specialităţile deficitare şi domenii de nişă.

Diana Păun a menţionat că exodul personalului din sănătate, în special al tinerilor, rămâne una dintre principalele probleme cu care se confruntă ţara noastră.

“România se poziţionează pe ultimele locuri în UE în ceea ce priveşte numărul de personal medical la suta de mii de locuitori, în ciuda poziţiei fruntaşe în ceea ce priveşte numărul de absolvenţi la Medicină. An de an România produce absolvenţi pentru export, în timp ce în ţară înregistrăm deficienţe pe specialităţi-cheie, precum ATI, chirurgie, pediatrie şi multe alte specialităţi”, a menţionat ea.

Potrivit acesteia, avantajul şi necesitatea de a folosi tehnologii digitale şi inteligenţa artificială se resimt şi în domeniul sănătăţii autorităţile trebuie să se asigure că personalul medical are competenţe şi deprinderi necesare pentru a face faţă noilor provocări şi cerinţe în ceea ce priveşte îngrijirile medicale, inclusiv telemedicina, teleconsultaţia. AGERPRES