Într-un dialog realizat pentru cititorii și abonații platformei EuroUrbanism.ro, dr. peisagist Diana Culescu a oferit interesante date și opinii profesionale despre spațiul verde din orașe, în încercarea de a provoca la o mai mare conștientizare colectivă în rândul cetățenilor, dar și a autorităților, tocmai cu privire la importanța spațiului verde din mediul urban și a corectei sale administrări. Spațiul verde constituie un aspect mult neglijat în țara noastră, iar, pe măsură ce construcțiile de orice fel cuceresc tot mai mult teren, acest lucru poate duce la un dezechilibru major, pe mai multe planuri în viețile noastre.
Prezența elementelor naturale în mediul urban are importanța sa de neclintit, fapt întărit chiar în cadrul dezbaterilor de la Congresul European de Cardiologie de anul trecut, ca efect benefic asupra sănătății inimii. Peisagistul Diana Culescu ne-a împărtășit însă, o viziune mai amplă referitoare la importanța cadrului natural din orașe.
„Natura are tendința de a stabili un echilibru între elementele care o compun. Dacă înțelegem regulile după care funcționează, depunem mai puțin efort în a genera un cadru de viață optim pentru noi, oamenii. De exemplu, Natura favorizează apariția unui anumit număr de păsări dintr-o specie care consumă larve de țânțari. Cu cât sunt mai multe larve de țânțari cu atât numărul de păsări din specia respectivă va crește și el, deoarece există hrana de care păsările respective au nevoie. Iar populația de țânțari maturi va fi redusă. Dacă dispare o parte din resursa de hrană, și efectivul de păsări va scădea. Însă, dacă noi nu înțelegem aceste relații și nevoile pe care astfel de elemente naturale le au, este posibil să luăm hotărâri de amenajare sau de gestionare a spațiului urban care să strice acest echilibru. Un astfel de exemplu este eliminarea totală a etajului arbustiv în care cuibăresc astfel de păsări pentru realizarea de suprafețe exclusiv înierbate. Întrucât larvele de țânțari trăiesc în mici ochiuri de apă de la nivelul solului, păsările care le consumă ca hrană își construiesc adăposturi la înălțimi reduse și nu pe culmi sau în vârful arborilor precum păsările de pradă. Eliminarea posibilității de a-și găsi adăpost în apropierea surselor de hrană determină dispariția acestor păsări și, respectiv, înmulțirea populațiilor de țânțari care, așa cum știm deja, produc un puternic disconfort în orașele românești în sezonul cald”, arată Diana Culescu.
Citiți materialul integral pe platforma Comunității de Arhitectură și Urbanism, EuroUrbanism.ro
