Anul 2021 ar putea fi decisiv pentru România, din punct de vedere economic, iar investiţiile în tehnologiile verzi sunt cheia pentru viitorul economic al ţării, potrivit unei analize Frames.
Dincolo de restructurarea aparatului public, una dintre marile mize economice o reprezintă prioritizarea proiectelor de finanţare din sectorul energetic, pe baza fondurilor din Programul de Redresare şi Rezilienţă. Dacă nu ne focusăm pe tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen şi transport electric, în 10 ani vom deveni o economie depăşită, necompetitivă, iar sancţiunile pentru poluare vor curge pe bandă rulantă, avertizează experţii de la Frames & Factory 4.0, într-o analiză privind implementarea programului Green Deal al UE.
Potrivit sursei citate, Bucureştiul a devenit unul dintre cele mai poluate oraşe din Europa, cu un trafic infernal şi o infrastructură depăşită. Continuăm să importăm, fără niciun fel de limită, maşini vechi şi poluante, importăm gunoi ambalat în containere (materiale plastice, cauciucuri, uleiuri etc.), ars apoi la marginea oraşelor. În plus, multe din gropile de gunoi funcţionează la limita legii, gestionarea ecologică a deşeurilor fiind, în continuare, doar un proiect de viitor.
„România are şansa de a arde etapele din tranziţia energetică şi să atingă mai repede ţintele Pactului verde european (Green Deal), care îşi propune ca, până în 2050, Europa să limiteze drastic gazele cu efect de seră. Vorbim despre reforme structurale care trebuie realizate într-un context al crizelor multiple, iar istoria ultimilor 30 de ani ne arată o capacitate redusă de management al crizelor şi a reformelor fundamentale. Dacă nu transformăm această oportunitate într-un proiect naţional care să implice în mod real instituţiile statului, mediul universitar, companiile şi societatea civilă, nu avem garanţia că vom mai avea această şansă”, a afirmat Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0.
Potrivit experţilor, fără măsuri concrete, precum cele luate de ţările din regiune, România va pierde din competitivitatea economică, investitorii vor ocoli ţara, iar vulnerabilităţile economice se vor accentua.
,,Dacă România nu se va înscrie cu proiecte verzi concrete în PRR, care să angreneze afaceri pe orizontală în economie, dincolo de faptul că vom pierde finanţarea UE, vom fi buni de plată. Taxele pe poluare, lipsa de competitivitate economică şi deteriorarea climatului de investiţii ne vor afecta pe toţi”, afirmă experţii.
Totodată, în prezent, prin Strategia Energetică a României, document aflat încă în stadiul de lucru, sunt considerate investiţii strategice de interes naţional doar câteva obiective, precum finalizarea Grupurilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari şi realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole. Pentru niciunul dintre acestea nu există finanţare şi niciun calendar de implementare.
În următorii 10-15 ani, în majoritatea ţărilor europene, cărbunii şi gazele naturale vor fi înlocuiţi de tehnologiile verzi, precum energia din surse hidro & eolian, de inovaţiile din sectorul hidrogenului şi de energia nucleară. În România, tranziţia se desfăşoară însă greoi. În ciuda investiţiilor din ultimii ani, ţara are încă 20% din energie asigurată din cărbune.
Dincolo de curentul electric, o altă soluţie care să elimine nevoia de gaze naturale poluante o reprezintă centralele pe hidrogen, aflate în stadiul de dezvoltare şi care vor deveni realitate în următorii ani.
Potrivit analizei, asta nu înseamnă că exploatarea gazelor din Marea Neagră trebuie abandonată. „Statul ar fi putut încasa cel puţin un miliard de lei taxe directe şi indirecte din exploatarea gazelor din perimetrul românesc”, mai arată analiza.
În plus, exploatarea din Marea Neagră ar putea deveni un proiect pilot pentru testarea tehnologiilor eoliene şi pe bază de hidrogen. Asta mai ales că investitorii au luat deja în calcul principiile trasate de Green Deal şi încearcă să reducă amprenta de carbon şi să mizeze pe tehnologii care le pot aduce un avantaj economic pe termen mediu şi lung.
Pe fondul investiţiilor private, România a devenit, în prezent, una dintre ţările cu cel mai dezvoltat sector energetic ecologic din regiune şi are şansa să ajungă la 30% din energia necesară furnizată din resurse regenerabile.
Sectorul eolian se află în prim-plan, cu capacităţi instalate de aproximativ 3.000 MW, cele mai multe focusate în zona Dobrogei. Prin poziţia sa geografică România se află la limita estică a circulaţiei atmosferice generată în bazinul Atlanticului de Nord, care se manifestă cu o intensitate suficient de mare pentru a permite valorificarea energetică doar la altitudini mari pe crestele Carpaţilor. AGERPRES