De ce se opune președintele Iohannis modificărilor la Legea privind reforma în domeniul sănătăţii și Legea farmaciei

iohannis_presidentiePreşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precizând că ea conţine prevederi ce vin în contradicţie cu reglementările europene şi stabileşte obligaţii pentru alte autorităţi din alte state membre ale Uniunii Europene.

Documentul explică faptul că această lege vizează transpunerea în legislaţia naţională a unor reglementări europene din domeniul sănătăţii stabilind, pe de o parte, condiţiile în care medicii, medicii dentişti şi farmaciştii îşi pot exercita profesia în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European (SEE), precum şi al Confederaţiei Elveţiene şi, pe de altă parte, condiţiile în care operează recunoaşterea calificării profesionale a asistenţilor medicali cu studii postliceale sau superioare de scurtă durată, în cazul în care au absolvit studii superioare.

Potrivit cererii de reexaminare, legea introduce noi reglementări referitoare la mecanismul de alertă cu privire la medicii, medicii dentişti şi farmaciştii cărora li s-a restrâns sau interzis de către autorităţile sau instanţele judecătoreşti naţionale să desfăşoare, pe teritoriul României, în întregime sau în parte, chiar şi cu caracter temporar, activităţi profesionale.

“În forma transmisă la promulgare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii conţine însă norme care fie vin în contradicţie cu reglementările europene, fie stabilesc obligaţii pentru autorităţi din alte state membre, aspecte ce se impun a fi reexaminate de către Parlament”, se arată în cererea transmisă Parlamentului.

Şeful statului a dat mai multe exemple de dispoziţii ale legii care vin în contradicţie cu reglementările europene. “Prin art. I pct. 5 din legea transmisă la promulgare se modifică dispoziţiile art. 377 alin. (3) lit. d) şi e) din Legea nr. 95/ 2006 referitoare la înţelesul noţiunii de ‘titlu oficial de calificare în medicină’. Apreciem că prin modificarea ipotezei normative cuprinsă la lit. e) se încalcă ipoteza stabilită la art. 3 alin. 3 din Directiva 2005/ 36/ CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale. Astfel, actul normativ european menţionat stabileşte că se consideră titlu de calificare orice titlu de calificare eliberat într-o ţară terţă de îndată ce titularul său are o experienţă profesională în profesia în cauză de trei ani pe teritoriul statului membru care a recunoscut respectivul titlu de calificare în conformitate cu articolul 2 alineatul (2), certificată de respectivul stat membru”, explică Iohannis.

De asemenea, potrivit şefului statului, din formularea propusă de art. 386 alin. (2) din lege reiese că pentru cetăţenii români şi membrii de familie ai unui cetăţean dintr-un stat membru UE exercitarea efectivă a profesiei nu constituie experienţă profesională.

Un alt exemplu de prevedere legală care intră în contradicţie cu reglementările europene îl reprezintă, conform cererii de reexaminare, art. 1, pct. 15, care introduce noi prevederi referitoare la recunoaşterea titlurilor de calificare. “Se modifică modul de recunoaştere a stagiilor efectuate în alte state membre UE. Condiţionarea recunoaşterii stagiilor de obţinere a titlului de specialist constituie o măsură extrem de restrictivă mai ales ţinând cont de faptul că reglementările privind condiţiile minime de formare pentru profesiile medicale sectoriale sunt armonizate. În opinia noastră, finalizarea formării nu validează în mod complementar condiţiile stagiului”, explică sursa citată.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a trimis spre reexaminare actul normativ care modifică și completează Legea farmaciei 266/2008, invocând faptul că în prevederile sale există o lipsă de corelare a normelor în ceea ce privește vânzarea medicamentelor, dar și “o discrepanță sub aspectul politicilor menite să asigure sănătatea publică”.

“Legea instituie posibilitatea vânzării și eliberării prin intermediul serviciilor societății informaționale a medicamentelor care se acordă fără prescripție medicală numai de către farmaciile comunitare și drogheriile autorizate potrivit legii, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului Sănătății; totodată, controlul și supravegherea privind vânzarea și eliberarea prin intermediul serviciilor societății informaționale a medicamentelor care se eliberează fără prescripție medicală urmează a fi exercitate de Ministerul Sănătății. Considerăm că reglementarea acestui tip de vânzare a medicamentelor era necesară, însă intervențiile legislative operate prin legea transmisă la promulgare se impun a fi corelate cu celelalte dispoziții din cuprinsul Legii farmaciei nr. 266/2008 și chiar completate, astfel încât să permită tuturor destinatarilor legii să-și conformeze conduita și scopul avut în vedere de legiuitor, acela de a clarifica un domeniu nereglementat, să fie atins”, se arată în cererea de reexaminare.

Potrivit art. 2 alin. (3) din această lege, în farmaciile comunitare, oficinele locale de distribuție, în farmaciile din unitățile medicale aflate în structura ministerelor cu rețea medicală proprie, în drogheriile, farmaciile și oficinele locale de distribuție din sistemul penitenciar este interzisă utilizarea tehnicii de vânzare cu autoservire pentru medicamentele de uz uman sau veterinar, arată sursa citată.

De asemenea, potrivit alin. (4) al art. 2 din același act normativ, distribuția cu amănuntul a medicamentelor se face numai prin farmacii, oficine locale de distribuție și drogherii. “Față de aceste prevederi ale Legii nr. 266/2008 se poate deduce că în prezent nu este interzisă în mod expres vânzarea de medicamente către populație prin intermediul internetului. Fără a interveni asupra acestor texte, prin legea transmisă la promulgare este introdus în conținutul art. 2 un nou alineat, alin. (41), potrivit căruia vânzarea și eliberarea prin intermediul serviciilor societății informaționale a medicamentelor care se acordă fără prescripție medicală este permisă numai în cazul farmaciilor comunitare și drogheriilor autorizate potrivit prezentei legi, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului Sănătății”, se precizează în cerere.

Potrivit șefului statului, “între actualele reglementări ale art. 2 alin. (3) și (4), ce conțin dispoziții restrictive cu privire la vânzarea de medicamente fără prescripție medicală (este interzisă autoservirea în cadrul farmaciilor), și prevederile nou introduse, ce permit vânzarea și eliberarea prin intermediul serviciilor societății informaționale a acestui tip de medicamente, în condițiile ce vor fi stabilite prin ordin al ministrului Sănătății, există nu numai o lipsă de corelare a normelor, dar și o discrepanță sub aspectul politicilor menite să asigure sănătatea publică”.

“În acest sens, considerăm că se impune o reanalizare a prevederilor legii transmise la promulgare atât sub aspectul punerii de acord a acestora, cât și în ceea ce privește stabilirea prin lege a condițiilor în care se realizează vânzarea și eliberarea prin intermediul serviciilor societății informaționale a medicamentelor care se acordă fără prescripție medicală, urmând ca acestea să fie detaliate și nu stabilite prin ordin al ministrului Sănătății”, se mai arată în cererea de reexaminare.

Sursa citată menționează că, la nivel european, regimul juridic al vânzării la distanță este deja reglementat în Titlul VIIA – “Vânzarea la distanță către populație” – din Directiva 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman. AGERPRES