„Urmează un an extrem de dificil pentru toată lumea, inclusiv pentru Guvern. Atunci când va înțelege erorile pe care le-a făcut, vom auzi din nou de o altă gaură bugetară. O vom lua de la capăt cu măsuri de ultim moment, pur și simplu arbitrare”, a declarat Dan Schwartz, Consultant fiscal, Cofondator& Managing Partner RSM România, în cadrul dezbaterii profesionale: „2024, între tentația populistă electorală și presiunile bugetare”, organizată de Coaliţia Pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC).

Referitor la deficitul bugetar, consultantul fiscal a explicat: „Nu trebuie să uităm faptul că acest deficit bugetar a fost generat de o deficiență majoră în procesul de bugetare. Atunci când bugetul anului 2023 a fost conceput, veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile au fost adaptate acestor venituri. S-a plecat exact invers decât ar trebui să se plece în construirea unui buget.”

„Mi se pare puțin probabil ca modificările de legislație fiscală, în sensul de creștere a fiscalității românești pentru anul 2024, să aducă veniturile așteptate și estimate.”

„Mi-e teamă că și în 2024 se va întâmpla ceva asemănător, estimările în ceea ce privește veniturile bugetare sunt din nou optimiste, în special creșterile de venituri fiscale provenite din aplicarea măsurilor de așa-zisă reformă fiscală. Nu este nicio reformă fiscală este doar o schimbare legislativă și atât. Reforma presupune o cu totul altă abordare, presupune un orizont de timp mai îndelungat, un plan de lucru elaborat, discuții cu mediul de afaceri, cu contribuabilii.”

Un buget construit în spatele ușilor închise

„Noi avem în continuare un buget care este construit în spatele ușilor închise, un buget netransparent. Bugetul nu se construiește peste noapte și în ultimă instanță a anului. Un buget ar trebui să se construiască pe cu totul alte baze și alte abordări; necesită timp, eforturi și gândire, nu trebuie doar ajustat ca să dăm impresia că ne interesează soarta României.”

O economie care riscă să intre în colaps, dar primește fonduri europene

În continuare, Dan Schwartz a abordat subiectul fondurilor europene: „Se invocă în permanență riscul de a pierde fondurile din PNRR, iar tot ceea ce se face cred că se face pentru a convinge Comisia Europeană că România își îndeplinește obligațiile asumate prin PNRR. Ce facem cu o economie care riscă să intre în colaps, dar primește fonduri europene? Aceste fonduri nu sunt rezultatul eficientizării economiei, nu sunt rezultatul introducerii unor reforme economice și fiscale de substanță. Este o eroare să concentrezi toate eforturile în zona de obținere de fonduri din PNRR, mai ales că aceste fonduri nu sunt toate nerambursabile, includ și împrumuturi.”

În anul 2024 cresc cheltuielile pe care le vom avea. Este o altă idee susținută de consultantul fiscal, care a dus în discuție și problema celor 2 impozite minine: „De la 1 ianuarie vom avea 2 impozite minime, impozitul impus de legislația europeană și impozitul minim impus de legislația națională. Care este mai minim dintre ele?”

„Gaura neagră în economie este generată de companiile de stat, marii datornici fiscali ai României. Companiile care consumă resurse în loc să producă rezultate. Este nevoie de o abordare nouă și de o redimnesionare a acestor companii și proprietăți pentru ca ele să transforme pierderile în profit. […] nu avem cum să fim interesați de un stat care produce pierderi”.

„O să ne petrecem, iar, sfârșitul de an cu picioarele în apă rece. Nu sunt optimist din punct de vedere fiscal. O să ne petrecem, iar, sfârșitul de an, analizând propuneri care vor apărea azi cu aplicabilitate mâine”, concluzionează consultantul fiscal, Dan Schwartz.

 

Înregistrarea întâlnirii „2024, între tentaţia populistă electorală şi presiunile bugetare” poate fi urmărită integral, AICI.

Reuniunile CLCC

Întâlnirea digitală a fost organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale, într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.