Dan Paul (Asociația Brokerilor): “Toate companiile de stat ar trebui listate la bursă; statul poate rămâne cu pachete minoritare”

paul_danPrivatizarea companiilor de stat ar trebui să se desfășoare prin bursă pentru a elimina orice suspiciune în ceea ce privește corupția generată în mediul politic și selectarea investitorilor, iar pachetele de acțiuni scoase la vânzare ar trebui să fie mai mari de 50%, a declarat Dan Paul, președintele Asociației Brokerilor și vicepreședintele Bursei de Valori București (BVB).

În opinia sa, statul nu trebuie să dețină controlul asupra companiilor listate decât în cazul în care există un interes strategic, național sau de apărare.

Totodată, Dan Paul a subliniat că Guvernul nu a mai scos nicio companie la privatizare în acest an din cauza instabilității de pe scena politică, iar printre companiile care ar trebui listate în perioada următoare — și care sunt atractive pentru investitori — se numără Hidroelectrica, după ce va ieși din insolvență, Portul Constanța și Aeroportul Otopeni.

În ceea ce privește volumele de tranzacționare la Bursa de la București în 2015, președintele Asociației Brokerilor susține că acestea au fost sub așteptări, în medie de 8 milioane de euro, în condițiile în care piața de capital “nu a ieșit încă din umbra crizei financiare, iar proiectele pentru investitori sunt încă în lucru”.

 

– Cum a fost anul 2015 pentru Bursa de la București?

– Anul 2015 a fost unul dificil, deoarece volumele de tranzacționare nu au fost cele pe care le-am așteptat. Piața de capital nu a ieșit din această umbră a crizei financiare, iar proiectele pentru investitori sunt încă în lucru. Încercăm să atragem cât mai mulți investitori din mediul privat la bursă care să listeze companii noi. Acest lucru se face greu, deoarece trebuie să mai lucrăm la educație, mentalitate, ceea ce nu este simplu.

În ceea ce privește volumele de tranzacționare, ne-am așteptat la o medie zilnică de 10 milioane de euro și au fost sub această medie. Volumele de tranzacționare au fost în medie de 8 milioane de euro. În continuare sunt companii pe bursă, blue-chipsurile, care au randamente bune, dar nu putem să generalizăm. Mai sunt companii românești, din domeniul infrastructurii, dar și bănci care au randamente bune.

 

– Cum a fost acest an din punct de vedere al listării companiilor de stat?

– Guvernul nu a mai scos nicio companie la privatizare, adică un pachet mare de acțiuni, din cauza problemelor care au existat în mediul politic. Instabilitatea politică a dus la o indecizie pe piața de capital. Noi vrem să convingem guvernanții să facă toate privatizările pe bursă. Așteptăm în continuare Hidroelectrica să iasă din insolvență pentru a fi listată. Printre alte companii pe care statul le poate lista în 2016 se numără Portul Constanța și Aeroportul Otopeni. Sunt doar câteva exemple de companii care pot fi scoase la listare și care sunt bune pentru investitori. În cazul acestor companii, dacă s-ar face privatizarea pachetului majoritar prin bursă, nu ar exista nicio suspiciune în ceea ce privește corupția generată în mediul politic.

Privatizarea pe bursă este atât de clară, nu are nevoie de niciun fel de șpagă, încât toate aceste probleme care au generat un mare dezastru în mediul politic ar fi eliminate. Un alt beneficiu pentru stat ar fi că această transparență, după listarea pe Bursă, ar aduce un profit mai mare companiei. Astfel, compania nu ar mai fi căpușată de mediul politic, ceea ce ar însemna impozite și dividende mai mari pentru stat și pentru investitori. Cred că sunt numai aspecte pozitive. Singurul lucru ‘negativ’ pe care îl invocă investitorii este acea obligație de a respecta regulile și de a fi o companie transparentă. A fi o companie transparentă este un lucru bun, nu rău. Nici Coca-Cola nu își spune secretul, chiar dacă este listată pe bursă. Să nu exagerăm cu această critică la adresa transparenței. Este un lucru pozitiv.

 

– Cât ar trebui să fie pachetele companiilor de stat scoase pe bursă?

– Statul ar trebui să listeze pachete majoritare, însă depinde de free-float, adică partea liberă de acțiuni care poate fi tranzacționată. De asemenea, statul poate să rămână cu pachete minoritare, din moment ce investitorii instituționali cumpără acțiunile și știu cum să procedeze. Ei se ocupă cu acest lucru în toată lumea. Electrica a listat mai mult de 50% din companie și este o companie care merge foarte bine în continuare, chiar mai bine decât înainte — și a dat randamente foarte bune. Petrom este o companie foarte mare, însă free-floatul Petrom este de numai 8%, foarte puțin. Mulți străini reclamă acest lucru, că nu au ce să cumpere pentru că sunt companii foarte mari din România, bune, dar care nu mai au acțiuni libere la tranzacționare din cauză că aceste pachete sunt foarte mici.

Statul ar trebui să dea drumul la pachete de peste 50%, nu până în 30%, și nu ar trebui să se sperie de pierderea controlului. Statul nu trebuie să aibă controlul asupra companiilor care sunt listate, decât acolo unde consideră că este un interes strategic, național sau de apărare. De exemplu, dacă avem Nuclearelectrica listată la Bursă și nu sare nicio bombă atomică în aer, înseamnă că totul este în regulă. Nu este niciun pericol dacă statul pierde controlul. Statul trebuie să se ocupe de infrastructură, ceea ce nu face, de sănătate, de educație, trebuie să asigure ordinea publică, apărarea țării.

 

– Ce companii de stat ar trebui listate în 2016?

– Toate companiile de stat ar trebui listate, dar nu trebuie să stăm cu mâna întinsă către stat. Noi încercăm să atragem foarte multe companii din mediul privat pe bursă în ultima perioadă. Am atras companii din IT. Încercăm să aducem la bursă orice companie viabilă din mediul privat.

Statul ar trebui să listeze toate companiile pentru că la efectuarea tranzacției se plătește prețul. Cel mai bun criteriu într-o privatizare este prețul. Au fost multe privatizări în România, cu puncte, cu criterii de selecție, unde investitorii au luat puncte multe pe hârtie pentru că au promis investiții pe care nu le-au mai făcut, nu au mai plătit prețul companiei și au ajuns niște fiare vechi. Este bine ca privatizarea să se facă prin bursă pentru că statul în două zile de la tranzacție obține banii, toți banii. Cel mai bun criteriu pentru o companie este prețul ei.

Cred că ar fi benefic pentru toată lumea să înlăturăm orice suspiciune că la o anumită privatizare a existat un fenomen îndoielnic, de corupție, de manipulare a unui investitor de a fi selectat, că a fost selectat cineva preferențial.

 

– Credeți că există carențe în ceea ce privește supravegherea pieței de capital?

– Niciodată supravegherea sau partea aceasta polițienească a unei administrații nu este perfectă, dar nu cred că există carențe mari. România nu a avut defecte mari în ceea ce privește supravegherea pieței de capital și nu au existat accidente mari în acest domeniu.

 

– Ce măsuri ar trebui luate pentru dezvoltarea pieței de capital din România?

– Alte țări au implicat statul în acest fenomen, prin educație financiară și atragerea investitorilor privați pe bursă, respectiv companiile care se listează și cetățenii, investitorii, care cumpără acele acțiuni. România nu are cultura economisirii prin bursă, pentru că sunt puțini ani după revoluție, după ce bursa s-a reînființat. Pe de altă parte, economisirea prin bursă are legătură și cu nivelul de trai. Una este economisirea în SUA și Anglia, alta este în România, unde un rol important îl pot juca fondurile de pensii private care investesc în Bursă, însă au o problemă de legislație: cumpără acțiuni, iar dacă vor să vândă acele acțiuni, comisionul nu este reținut de la Fond ci de la administratorul fondului. Pe de altă parte, administratorul Fondului nu vrea să piardă din bani să plătească comisionul și acum raportează doar bani pe hârtie, pentru că îl dezavantajează legislația. Piața de capital, pentru a se dezvolta, trebuie să ajungă la volume mai mari de tranzacționare, iar ca să ajungă la acele volume are nevoie de investitori.

 

– Procesul de restructurare a pieței Rasdaq a fost finalizat, astfel că 311 societăți s-au transferat pe piața reglementată sau pe sistemul alternativ de tranzacționare, iar 562 emitenți au fost retrași de la tranzacționare în baza prevederilor Legii 151/2014. Au fost unele neînțelegeri în cadrul acestui proces de transfer. Cum comentați?

– Procesul de restructurare a pieței Rasdaq s-a încheiat. Cine a dorit, a optat pentru tranzacționarea pe sistemul alternativ de tranzacționare AeRO, destinat companiilor mici în căutare de finanțare, sau pe Bursă, iar cine nu, s-a delistat cu plata către acționari. Era normal să apară probleme pe parcursul procesului de restructurare, pentru că mereu poate exista cineva nemulțumit, ori acționarul minoritar, ori acționarul majoritar. De aici apar problemele, când oamenii nu s-au înțeles la preț. Companiile delistate trebuiau să îi despăgubească pe acționarii minoritari. Unii dintre ei, nu în toate cazurile, au fost nemulțumiți de preț, însă există autorități și justiție să judece aceste cazuri. Niciodată o lege nu îi va împăca pe toți. Vorbim de sute de companii care au fost delistate și nu exită niciodată o lege perfectă. Ca fenomen general, delistarea acestor companii și clarificarea statutului lor este un lucru pozitiv și este bine că s-a pus punct acestei discuții care durează de mai bine de zece ani. Procesul de restructurare a pieței Rasdaq a fost unul util și benefic pentru piața de capital.

Piața AeRO este echivalentul Rasdaq-ului. Are aceeași structură de tranzacționare, același soft, numai că și-a schimbat numele din Rasdaq în Aero. O alternativă la finanțarea bancară este piața de capital, care poate fi privită și ca o alternativă complementară, nu neapărat divergentă. Sunt antreprenori mici care nu obțin bani de la bancă și vor să se dezvolte și au nevoie de finanțare. Una dintre soluții este această piață Aero. AGERPRES