Cum să vorbești pe limba banilor / How to Speak Money de John Lanchester este un instrument util pentru oricine dorește să înțeleagă și să își formeze o opinie obiectivă despre mediul economic în care trăiește. În cazul în care deja te-am „convins” că avem de-a face cu o lectură foarte plictisitoare, ei bine, află că, de fapt, lucrurile nu stau deloc așa. Cartea este scrisă într-un stil foarte relaxat și amuzant (conține chiar și bancuri), de aceea îți va aduce un beneficiu dublu: pe de o parte, îți va lămuri niște noțiuni din sfera economică frecvent vehiculate, dar de cele mai multe ori, înțelese doar parțial, iar pe de altă parte, te va destinde cu stilul și umorul ei inteligent.

John Lanchester (n. 25 februarie 1962) este un scriitor și jurnalist britanic născut în Hamburg (Germania), crescut în Hong Kong și educat în Anglia, care s-a remarcat prin talentul de a explica lucruri complexe într-o manieră foarte simplă. De-a lungul timpului, articolele semnate de Lanchester au apărut în publicații precum: London Review of Books, The Observer, The New York Review of Books, The Guardian, The Daily Telegraph sau The New Yorker. Romanele semnate de el, dintre care amintim: The debt to pleasure (Datoria față de plăcere), Mr. Phillips (Dl. Phillips), Fragrant harbour (Portul înmiresmat) sau Capital (Capitalul) au fost recompensate cu numeroase premii și au fost traduse în 25 de limbi. Volumul său Whoops!: Why everyone owes everyone and no one can pay (Hopa! De ce toți datorăm tuturor și nimeni nu poate plăti) a furnizat lumii una dintre cele mai pe înțelesul tuturor explicații despre criza financiară din 2007 – 2010 și consecințele ei.

Cum să vorbești pe limba banilor este structurată în două părți: Limba banilor și Un dicționar al banilor, în prima parte autorul oferind câteva considerații generale despre limbajul finanțiștilor și necesitatea pregătirii individuale pentru a-l înțelege, iar în cea de-a doua parte, descoperim un dicționar foarte util și foarte explicit al celor mai întâlniți termeni specifici… „științei mohorâte”, așa cum boteza Thomas Carlyle domeniul științelor economice.

„Dacă limba banilor este atât de utilă, atât de eficientă în comunicarea economică a ideilor, cum se face că pare atât de descurajant de dificilă, atât de închisă și de exclusivistă? Cum se face că nu o învățăm automat în timp ce creștem, așa cum învățăm limba pe care o vorbim? ”

Autorul povestește că a început să își educe limbajul financiar într-o perioadă în care a trebuit să scrie niște articole despre bănci pentru London Review of Books, perioadă în care, era nevoit să caute mereu explicațiile termenilor economici pe care nu îi înțelegea, exemplificând totodată cum a reușit să descifreze treptat acest puzzle complicat care este limba banilor. Lanchester povestește cum economia a devenit din ce în ce mai palpitantă pe măsură ce a început să o înțeleagă mai bine, și cum, la un moment dat, și-a dat seama că poate juca rolul de intermediar între publicul larg și experți.

El explică totodată că, dat fiind faptul că majoritatea termenilor economici nu pot fi înțeleși parțial sau deduși din context, pregătirea individuală în acest domeniu e absolut necesară. Iar cartea de față ne oferă un sprijin tocmai în acest scop: de a înțelege exact ceea ce ni se spune și de a nu ne lăsa induși în eroare de inversificare. Inversificarea este definită ca transformarea unui vechi cuvânt dintr-un domeniu oarecare, într-un termen complet nou aparținând domeniului economic, care poate echivala mai mult sau mai puțin cu opusul său.

Încă din acest capitol introductiv, autorul ne familiarizează cu istoricul și semnificația unor concepte din domeniul economic dar și cu denumirile unor instrumente financiare exotice care ne duc cu gândul la cu totul altceva, precum: zidul chinezesc, fondurile speculative de investiții, securitizarea, titlurile de valoare, obligațiunea Bowie, bailout, credit, inflație, sinergie, mergând până la identificarea istoriei și originii banilor și la căutarea celei mai potrivite definiții pentru economie și legile ei. Autorul va clarifica tot aici și alte concepte precum: economia neoliberală, teoria pieței eficiente, bulele speculative, ș.a.

Ajungând la concluzia că economia se referă la instrumente și considerând limbajul ca fiind cel mai important instrument dintre toate, cel fără de care celelalte nu funcționează, autorul ne furnizează un „dicționar al banilor” în care vei regăsi explicații  accesibile, dar și foarte amuzante uneori, ale unor noțiuni economice, dar și exemple foarte interesante care te vor ajuta să conștientizezi multe realități economice ale zilelor noastre, care altfel, foarte probabil, ar fi fost trecute cu vederea.

John Lanchester reușește astfel să ne ofere într-o formă foarte atractivă și amuzantă un dicționar economic care, în mod normal, nu ar fi putut fi altfel decât, foarte plictisitor. Printre termenii explicați regăsim noțiuni utilizate frecvent, care ne sună foarte familiar deși nu suntem siguri dacă le înțelegem perfect sau nu, precum: active, pasive, capital; acțiuni și participațiuni; agenții de rating; amortizare; asigurare; Banca Mondială; bancă de investiții; cerere, ofertă, CPI (indicele prețurilor de consum), credit ipotecar, etc, dar și noțiuni și expresii mai rar întâlnite precum: Capitolul 11, cărăbuși de aur, ciclul Kondratiev, City of London, cleptocrație, coeficientul Gini, contractul de zero ore, curba Laffer, dobândă compusă, eviscerare, hazard moral, haircut, etc.

Puteţi comanda volumul „Cum să vorbești pe limba banilor”, de John Lanchester, aici